Dialog halucinant cu Eugen Nicolicea: Judecatorii ICCJ habar nu au ce vorbesc! Profesorii sa mai citeasca! Interviu

Judecatorii ICCJ habar nu au despre ce vorbesc atunci cand sustin la CCR ca modificarea Codului de Procedura Civila, recent decisa de Camera Deputatilor la initiativa deputatilor PSD, este neconstitutionala, afirma presedintele Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, Eugen Nicolicea.

Este vorba despre amendamente care introduc noi motive de revizuire a hotararilor judecatoresti ramase definitive si care, potrivit specialistilor in drept procesual, ar arunca in aer autoritatea de lucru judecat si stabilitatea circuitului juridic civil.

In esenta, orice hotarare ar putea fi revizuita indiferent cat timp a trecut de la pronuntarea ei, daca CCR declara la un moment dat neconstitutional articolul care a stat la baza respectivei hotarari. Nicio hotarare judecatoreasca definitiva nu ar mai fi certa.

Citeste pe larg care sunt noile motive de revizuire, ce efecte grave pot produce ele si care sunt criticile specialistilor in drept procesual civil.

Eugen Nicolicea contrazice insa orice opinie contrara, sustine ca modificarile sunt ncesare pentru ca judecatorii de drept civil incalca majoritatea deciziilor CCR si ii trimite pe profesorii de drept sa mai citeasca.

Dar presedintele Comisiei Juridice din Camera Deputatilor se cam incurca atunci cand trebuie sa faca diferenta intre regulile din Dreptul Penal si Dreptul Civil.

Cum explicati amendamentele la OUG 95/2016 care introduc in Codul de Procedura Civila patru noi motive de revizuire a hotararilor judecatoresti, punctele 12-15 din art 509 Codul de Procedura Civila?

Vrem sa intarim rolul CCR si aplicarea principiului constitutional ca deciziile Curtii si considerentele sunt obligatorii erga omnes, inclusiv pentru judecatori.

Exista doua critici aduse acestor modificari de specialistii in procedura civila. Primul ar fi ca este incalcata autoritatea de lucru judecat.

Nu, pentru ca aceste motive de revizuire sunt luate in considerare sau nu de catre judecator. Motivele se invoca. Acceptarea lor tine de completul de judecata.

In al doilea rand, nu vorbim despre o retroactivitate a deciziei CCR care ar duce la revizuire? In cazul prevazut de punctul 12, introdus de dvs, revizuirea poate fi invocata in termen de 12 luni de la aparitia deciziei CCR, indiferent cati ani au trecut de la pronuntarea hotararii a carei revizuire se cere.

Doar la 12 luni de la intrarea in vigoare a legii sau de la hotararea judecatoreasca sau de la decizia Curtii.

Exact. La punctul 12, termenul este de 12 luni de la decizia CCR, care poate sa apara la foarte mult timp dupa hotararea a carei revizuire este ceruta.

Este valabila si atunci si obligatorie pentru toti.

Si nu e o retroactivitate?

Daca de aici incolo dispare un articol, acest articol are anumite urmari si ele dispar de azi incolo, cum retroactiveaza?

Prin desfiintarea unei hotarari judecatoresti pronuntata cu ani in urma in baza unei decizii de azi a CCR.

Sa zicem ca avem un condamnat penal si dispare articolul care il incrimina, de azi e pus in libertate. Care este retroactivitatea?

Dle Nicolicea, vorbim despre lucruri complet diferite. Dvs vorbiti de penal, unde functioneaza legea penala mai favorabila, eu vorbesc despre civil, unde ati introdus amedamente, si unde nu exista legea mai favorabila.

Eu vorbesc despre retroactivitate, indiferent despre ce vorbim. Dati-mi dvs un exemplu de retroactivitate.

Am castigat intr-un proces civil dreptul de proprietate asupra unui teren in baza unui articol de lege care este declarat neconstitutional la 5 ani dupa ce hotararea care mi-a recunoscut acel drept de proprietate a devenit definitiva. Partea adversa cere reviziuirea in baza punctului 12 introdus de dvs. Pierd dreptul de proprietate?

Daca judecatorul constata ca este o retroactivare, nu aplica. Pentru ca scrie in Constitutie ca nicio lege nu retroactiveaza cu exceptia legii penale mai favorabile.

Asta inseamna ca motivele de revizuire nou introduse sunt inutile din start, pentru ca incalca exact acest principiu constitutional.

Asta spuneti dvs. Cineva v-a spus povestea asta, ati invatat-o pe de rost fara argumente si incheiem subiectul.

Am formulat argumente si, da, am documentat subiectul cu mai multi juristi, in frunte cu profesorul de drept procesual civil, Traian Briciu.

Sa fie sanatos. Am vazut ce a scris. Multumesc! Deci ati inteles?

Am auzit ce ati spus, voi reda pentru cititori, asta nu inseamna ca m-ati convins.

Mai repet o data, dupa care nu mai e vina mea. Motivele sunt luate sau nu in considerare de catre judecatori.

Motivele care exista in lege nu trebuie sa fie constitutionale?

N-am vreme. Intrebare: ati inteles asta? Aceste motive sunt luate sau nu in considerare de judecator, care trebuie sa ia in considerare toate principiile, inclusiv cel constitutional ca ceva nu retroactiveaza.

Sa o luam altfel. Suneti-mi dvs un caz in care motivele de revizuire a unei hotarari pot opera fara retroactivatea legii in civil, nu in penal, pentru ca vorbim de Codul de Procedura Civila.

Hotararea definitiva prin care trebuie sa platesti o contraventie. Ce e greu? N-ati prea inteles ce a zis Briciu. O contraventie pentru care nu mai esti obligat sa platesti daca ea nu mai exista.

Si daca ai platit-o acum 5 ani, primesti banii inapoi dupa decizia CCR care declara contraventia neconstitutionala?

Nu, doamna, aia care nu au apucat sa plateasca nu mai platesc, ca de azi incolo se aplica, nu retroactiv.

Si cei care au apucat sa plateasca?

Sa fie sanatosi! Toata lumea invoca motive hodoronc-tronc. Aplicarea o fac tot judecatorii care trebuie sa respecte si Constitutia.

Exact judecatorii Inaltei Curti au atacat la CCR amendamentele dvs, pe motiv ca nu a fost respectat principiul bicameralismului, avand in vedere ca ele nu au fost discutate si in Senat.

Habar nu au ce vorbesc!

Judecatorii ICCJ habar nu au ce vorbesc?

Habar nu au ce vorbesc. Va explic eu. Atunci cand s-a revizuit Constitutia si a fost introdus principiul bicameralismului, pentru ca inainte nu conta ce Camera a fost sesizata mai intai, CCR a analizat propunerea si a avut doua observatii.

Una dintre ele era ca a doua camera poate anihila in totalitate prima camera sesizata, cu un anumit risc politic. Parlamentul a analizat si nu a facut nimic, a ramas forma in care prima camera poate sa fie anihilata complet de camera decizionala.

Dupa ce Parlamentul a pastrat aceasta forma, ea a fost supusa votului poporului care a decis prin referendum. Poporul a validat aceasta varianta in care se poate anihila prima camera de catre camera decizionala.

Deci criticile referitoare la nu stiu ce conditii ar trebui sa respecti in a doua camera incalca vointa legiuitorului care a acceptat aceasta varianta, incalca vointa poporului care s-a exprimat prin referendum, incalca Constitutia, pentru ca propunerea a devenit Constitutie.

Exista posibilitatea ca aceste motive extinse de revizuire, pe care le-ati introdus in Codul de Procedura Civila, sa fie introduse si in Codul de Procedura Penala?

In penal exista o asemenea prevedere.

Cu mult mai restransa. Art 453 litera f nu vorbeste, de exemplu, despre considerentele deciziilor CCR.

CCR scrie de nu mai are cerneala in pix ca si considerentele sunt obligatorii.

Considerentele sunt si ele de mai multe feluri. Sunt obligatorii cele care determina in mod direct decizia.

Considerentele care stau la baza deciziei Curtii sunt obligatorii. Sunt vreo 30-40 de decizii pe aceasta tema.

Exact, cele care stau la baza deciziei. Dar daca e cum spuneti dvs, si obligativitatea considerentelor in ansamblu e de la sine inteleasa, de ce ati simtit nevoia sa introduceti acest motiv de revizuire?

Pentru ca nu se aplicau.

De aceea, veti face precizarea si in Codul de Procedura Penala?

In Penal se aplica.

Si in Civil, nu?

Nu. Neaplicandu-se in majoritatea cazurilor in Civil deciziile Curtii, inclusiv considerentele lor, trebuie sa iei masuri. Dar ele nu sunt obligatorii, ci intervin daca sunt luate in seama de instanta. Doar ca acum sunt semnalizate.

Dle Nicolicea, judecatorul verifica daca motivul de revizuire exista sau nu si, daca el exista, trebuie sa il aplice pentru ca e prevazut de lege.

Asta spunem si noi. Dar cand invoci un motiv judecatorul poate spune ca nu e real. Dar sa vad cum se mai neaga o decizie a Curtii. Vad o zbatere mare sa nu se aplice deciziile Curtii.

Nerespectarea deciziei CCR nu e abatere disciplinara? Eu asa stiu.

Noi vorbim de rezolvarea situatiei, nu de sanctionare. Nu ne intereseaza sanctionarea.

Ma intrebam, insa, daca majoritatea judecatorilor isi asuma pe banda rulanta abaterea diciplinara?

Si-o asuma, ca si asa nu ii sanctioneaza nimeni. Ati vazut vreun caz in care cineva sa fie sanctionat de asa ceva? Dar de ce sa vorbim de sanctiune? Dvs ati vorbit de sanctiune, nu eu. Nu ma intereseaza sanctiunea, doar aplicarea deciziilor CCR. Cu bicameralismul ai inteles?

Eu voi reda intocmai vorbele dvs.

Dl prof Briciu v-a spus chestiile astea, eu pun pariu ca nu.

Chestiunea bicameralismului este invocata la CCR de ICCJ. Dl prof. Briciu a vorbit pentru Ziare.com despre incalcarea autoritatii de lucru judecat, retroactivitatea deciziilor CCR, periclitarea sigurantei circuitului juridic civil.

A mai spus lucrurile astea. Nici nu stiu de ce il mai redati. Vreau sa va spun ca principiul retroactivitatii ar mai trebui citit si de profesori. Iar daca va fi incalcat principiul retroactivitatii, el va fi incalcat de catre judecatori. Ei sunt obligati sa aplice neretroactivitatea.

In cazul contraventiilor neplatite, inteleg.

Un exemplu nu inseamna toate cazurile. Daca pierdeti de azi incolo o casa e retroactiv?

Daca o pierd prin revizuirea unei hotarari definitive pronuntata cu ani in urma rasturnata printr-o decizie de azi a CCR, da, pierd pentru ca hotararea CCR a retroactivat.

Nu, o pierdeti de azi incolo, retroactiv inseamna de azi inapoi. In cazul lui Iohannis pocesul se terminase, a facut o cale extraordinara de atac si daca ar fi castigat oamenii ceilalti pierdeau de azi incolo si nu era nimic retroactiv. Diferenta e doar de timp.

Nu numai. In cazul Iohannis, nu a existat nicio decizie CCR care sa produca efecte retroactive. Esenta motivului de revizuire introdus de dvs este retroactivitatea deciziei CCR, dle Nicolicea. Asta e problema.

De ce ma luati cu retroactivitatea?

Decizia CCR modifica legea, modificarea nu opereaza doar pentru viitor, ci si pentru hotarari deja pronuntate indiferent cand, deci pentru trecut. Intelegeti?

Va dau exemplul din Penal ca sa intelegeti dvs mai bine.

Nu. Ramanem in Civil pentru ca dvs legea civila ati modificat-o.

A fost unul condamnat acum 10 ani, articolul pentru care a fost condamnat nu mai exista pentru ca e neconstitutional, ii dam drumul dupa ce a facut 3 ani. Este vorba despre retroactivitate?

Da. A legii penale mai favorabile. Este alt principiu, dle Nicolicea. Sa va explic. In penal, decizia CCR desfiinteaza articolul neconstitutional, legea penala fara acel articol devine mai favorabila si ea, nu decizia CCR insasi, retroactiveaza ca exceptie de la regula neretroactivitatii. In civil nu exista lege mai favorabila. Acolo, daca decizia CCR desfiintaza un articol si in baza ei se desfiinteaza o hotarare judecatoreasca definitiva, cea care a retroactivat e insasi decizia CCR, ceea ce e neconstitutional. Ati inteles diferenta?

Daca ii dai drumul de azi incolo, cum ii dai inapoi cei trei ani ca sa retroactiveze?

Retroactiveaza legea penala mai favorabila, ca de aia ii dati drumul.

Eu credeam ca va lamuresc, dar o luaram pe alta craca. Ce intelegeti prin retroactivate?

Atunci cand o reglementare sau o decizie se aplica, produce efecte asupra unei situatii consumate inainte de intrarea ei in vigoare. Ceea ce se poate exclusiv in cazul legii penale mai favorabile, nu si in cazul deciziilor CCR, cum vreti dvs in noile motive de revizuire.

Eu va spun ca e vorba doar despre stingerea efectelor legii vechi sub imperiul legii noi. Curtea va descurca si legiuitorul decide.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...