Cum testează China și Rusia Europa. Două state membre sunt puse la colț ANALIZĂ

Miercuri, 19 Ianuarie 2022, ora 17:23
4209 citiri
Cum testează China și Rusia Europa. Două state membre sunt puse la colț ANALIZĂ

Sunt europenii sortiți să trăiască în mod constant sub influența „forțelor exterioare”? La Bruxelles se argumentează adesea că puterea colectivă a UE este singura modalitate de a salva continentul de criză.

Deși nicio țară europeană nu poate face față Americii sau Chinei, UE, în mod colectiv, se situează printre cele mai mari economii ale lumii. Dar ideea că ponderea economică a UE poate fi ușor transformată într-o forță geopolitică nu corespunde întotdeauna realității. Criza din relațiile dintre Rusia și Ucraina a arătat slăbiciunea UE, scrie Financial Times.

Între timp, China a impus „sancțiuni economice neoficiale” împotriva Lituaniei, iar Bruxelles-ul încearcă să găsească un răspuns la astfel de acțiuni ale Beijingului.

Dacă lucrurile merg prost pentru UE în următoarele săptămâni sau luni, discuțiile despre o Europă „independentă din punct de vedere geopolitic” vor părea din ce în ce mai incerte. Dar este posibil ca actualele situații de criză să ducă la o creștere a capacității UE de a-și apăra propriile interese pe scena mondială.

Criza de la granița cu Ucraina este o chestiune de război și pace pe continentul european, așa că unii oficiali UE se simt „umiliți” pentru că nu sunt implicați direct în negocierile dintre Occident și Federația Rusă. Dar nu este surprinzător că Bruxelles-ul a fost lăsat pe dinafară. UE nu este o alianță militară și s-ar putea să nu fie niciodată. Ucraina nu este membră a blocului.

Lituania, în schimb, este una dintre cele 27 de țări ale UE. Este implicată într-o dispută comercială și comerțul este unul dintre puținele domenii în care blocul are influență globală. Prin urmare, europenii au atât oportunitatea, cât și obligația de a se uni.

China a decis să „pedepsească” guvernul lituanian din cauza stabilirii de relații între țara baltică și Taiwan, pe care Beijingul îl consideră provincia sa. Lituania s-a retras din formatul de cooperare dintre Europa și China „17 + 1”.

Beijingul a răspuns cu metode pe care ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis le-a comparat cu „Inchiziția spaniolă”.

China nu blochează doar orice comerț cu Lituania. Beijingul blochează, de asemenea, toate mărfurile care conțin componente fabricate în Lituania. Acest lucru cauzează o serie de probleme pentru investitorii străini din țară.

Beijingul a ales o tactică de succes. Investitorii germani din Lituania îndeamnă guvernul țării să dea înapoi, iar sondajele sugerează că opinia publică s-a întors împotriva sprijinului pentru Taiwan.

Dar politica Chinei conține și riscuri pe care Beijingul poate să nu le fi luat în considerare pe deplin. Prin țintirea lanțului de aprovizionare al UE, China lovește integritatea pieței unice europene, care este esențială pentru economia și obiectivele strategice ale blocului.

„China a transformat acest lucru într-un test pentru întreaga UE”, spune analistul Janka Ertel de la Consiliul European pentru Relații Externe.

Cehia, următoarea țintă a Beijingului?

Aceasta nu este doar o întrebare teoretică. Unii europeni se tem că următoarea țintă a Chinei va fi Republica Cehă, al cărei guvern favorizează și Taiwanul. Fabricile cehe joacă un rol central în lanțul de aprovizionare al UE, așa că un atac asupra componentelor fabricate în Cehia ar putea face ravagii pe piața unică a blocului.

Unii politicieni europeni sunt enervați că Lituania a acționat fără a consulta restul blocului. Dar Lituania nu a încălcat politica UE față de China. Iar sprijinul democrației și apărarea națiunilor independente ar trebui să fie valori europene fundamentale.

Oficialii UE au promis sprijin și solidaritate cu Lituania. Organizația Mondială a Comerțului va „deschide probabil un caz” împotriva Chinei, dar asta ar putea dura ani. Așa că francezii, care prezidează în prezent UE, se gândesc să accelereze legislația anti-coerciție. Acest lucru ar permite UE să ia măsuri mai puternice împotriva „politicii comerciale coercitive” a Chinei sau a oricărei alte țări printr-o serie de pași care ar putea include blocarea investițiilor și tarife.

Spre deosebire de problemele de politică pur externă care necesită unanimitatea UE, deciziile privind comerțul pot fi luate cu votul majorității. Acest lucru ar însemna că prietenii Chinei din UE, în special Ungaria și Grecia, nu ar putea bloca legislația anti-coerciție.

Purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, Reinhard Butikofer, care a fost vizat personal de sancțiunile Chinei, consideră că criza din Lituania ar putea duce la o creștere a capacității Europei de ași proiecta puterea.

„Relația dintre comerț și politica externă ne permite brusc să folosim politica comercială pentru a aborda mai bine problemele geopolitice”, a spus el.

Dar procesele legislative ale UE sunt complexe, așa că este puțin probabil ca instrumentele de combatere a constrângerii să poată fi convenite până în vară. Până atunci, Lituania ar putea fi nevoită să se retragă din conflictul cu China.

Moscova poate lua modelul

Este în interesul UE să oprească acest lucru. Dacă China continuă să facă presiuni asupra Lituaniei, iar UE este neputincioasă și urmărește de de pe margine, această lecție va fi luată în considerare nu numai la Beijing, ci și la Moscova și Washington, conchide publicația.

Apropierea economică și politică a țărilor din Europa Centrală și de Est de Beijing a dat naștere la Bruxelles și Washington la ideea că sunt calul troian al Chinei în UE, și pot poate diviza și slăbi solidaritatea europeană. Dar istoria acestor relații demonstrează că, în ciuda presiunii „elefantului de război”, Europa Centrală și de Est s-a dovedit a fi mult mai puțin conectată economic și politic cu Republica Populară Chineză decât Europa de Vest.

Citeste si:
Rusia, perdanta războiului, dar neînvinsă. Cum poate scăpa Europa de șantajul cu tăierea gazului?
Rusia, perdanta războiului, dar neînvinsă. Cum poate scăpa Europa de șantajul cu tăierea gazului?
Într-un interviu publicat în 24 ianuarie, apreciam că forța armată concentrată de Federația Rusă la granița cu Ucraina, pe teritoriul ei și al Belarus, nu ar fi potrivită decât pentru o...
Fost consilier al lui Boris Elțîn: Putin nu va fi niciodată un Deng Xiaoping
Fost consilier al lui Boris Elțîn: Putin nu va fi niciodată un Deng Xiaoping
Alexander Temerko, fost consilier în domeniul Apărării al președintelui rus Boris Elțîn, vorbește despre situația războiului din Ucraina, unde ”armata roșie” s-a împotmolit. El...