Care sunt cele trei variante ale Comisiei Europeane de activare a fondului de redresare, fara Polonia si Ungaria

Comisia Europeana studiaza deja diferite optiuni pentru a activa fondul de redresare post-pandemie fara Polonia si Ungaria, daca aceste tari nu-si ridica in zilele urmatoare veto-ul asupra acestui plan pe care l-au blocat - impreuna cu bugetul plurianual al UE - pentru a se opune conditionarii accesarii fondurilor europene de statul de drept.

Potrivit unui inalt responsabil comunitar, citat miercuri de agentia EFE, Bruxellesul are pe masa mai multe variante pentru o solutie care "sa reproduca efectele pachetului actual" si care sa functioneze ca "punte" pana cand cele 27 de state membre vor ajunge la un acord unanim asupra cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 si fondului de redresare.

"Suntem siguri ca aceste solutii pot fi gasite si pot fi aplicate rapid", spune responsabilul european, adaugand insa ca Bruxellesul inca nu s-a hotarat asupra unei optiuni concrete si "scenariul de baza" ramane rezolvarea blocajului impreuna cu toate statele membre.

Dupa ce la reuniunea ambasadorilor statelor UE din 16 noiembrie a fost adoptat prin majoritate calificata un mecanism ce conditioneaza accesarea fondurilor europene de situatia statului de drept, Polonia si Ungaria au blocat prin veto intr-un vot preliminar la aceeasi reuniune bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) si planul "Next Generation" care consta intr-un un fond de redresare de 750 de miliarde de euro.

Mecanismul, adoptat in urma unei intelegeri intre Parlamentul European si presedintia germana a Consiliului UE, permite suspendarea fondurilor europene in cazul unui stat membru atunci cand Comisia Europeana considera ca acesta incalca statul de drept, daca statele membre aproba prin majoritate calificata aceasta masura impotriva respectivei tari.

Guvernele de la Varsovia si Budapesta vad in acest mecanism un instrument politic arbitrar si abuziv prin care sa fie sanctionate tarile care promoveaza politici neagreate la Bruxelles. Ungaria se teme in special ca va fi sanctionata pentru masurile ei impotriva migratiei si pentru chestiunile ce tin de identitatea de gen, precum inscrierea definitiei familiei traditionale in Constitutie propusa recent de guvernul de la Budapesta, in timp ce Polonia se afla in conflict cu institutiile europene pe tema reformelor judiciare si a drepturilor persoanelor LGBT.

Una dintre optiunile analizate acum de Comisia Europeana pentru a ocoli veto-ul acestor doua tari fata de planul "Next Generation" este initierea unei "cooperari consolidate", un mecanism prevazut in tratate si care permite unui grup de cel putin noua state membre sa lanseze o initiativa la care nu doresc sa participe si celelalte state membre.

O alta idee ar fi ca statele membre care doresc sa participe la fondul de redresare sa ofere garantiile financiare necesare pentru ca executivul comunitar sa poata emite datoria comuna cu care se va finanta acest fond, astfel incat sa nu mai fie nevoie de decizia privind resursele proprii (care cuprinde sursele de finantare ale mecanismului), blocarea acestei decizii fiind modalitatea prin care Polonia si Ungaria au opus acel veto.

O a treia varianta ar presupune un acord interguvernamental intre statele statele interesate, dar Bruxellesul considera ca aceasta optiune este mai putin atractiva, intrucat ar necesita mai mult timp si, in plus, atragerea de imprumuturi de pe piete prin aceasta schema ar creste gradul de indatorare al statelor membre.

In orice caz, chiar daca astazi cele 27 de state membre ar reusi sa deblocheze fondul de redresare, Comisia Europeana estimeaza ca statele UE nu vor putea incepe sa acceseze sumele prevazute in acest fond mai devreme de iunie 2021, intrucat mai este nevoie de timp pentru procesele de ratificare in statele membre si de aprobarea executivului comunitar pentru planurile nationale de redresare, explica responsabilul mentionat.

Cat despre bugetul multianual, pentru ca acesta sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2021 este nevoie ca liderii celor 27 de state membre sa-l aprobe la summitul din 10-11 decembrie, astfel incat Parlamentul European sa-l poata vota in timpul ramas pana la sfarsitul anului.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...