Din secretele propagandei naziste: Hitler si mitul autostrazilor - Documentar

Nazistii au inventat mitul muncii asidue la constructia de autostrazi, ei sustinand ca, in acest mod, rezolvau problemele somajului in Germania. Asta cred multi chiar si astazi, desi in realitate este o mare minciuna a istoriei.

Adolf Hitler cu o lopata in mana, iar in jurul lui cohorte de soldati. Unul dintre ei se pregateste, cu un aparat de fotografiat in mana, sa imortalizeze actiunea Fuhrerului care va face prima gaura cu lopata in locul de unde va incepe viitoarea autostrada. In acea vreme, acest gen de poza a fost raspandit in intregul Reich.

Mai ales acolo unde sunt construite segmente mai mici ale asa-numitelor "Reich autostrazi". Inscenarea avea un singur scop: exemplul personal al Fuhrerului trebuia sa mobilizeze intreaga natiune. Primele gauri si primele inaugurari ale rutelor noi erau marcate de ceremonii, iar taierea panglicilor devenise o rutina zilnica, noteaza Deutsche Welle.

Hitler sustine autostrazile

Era o intorsatura ciudata, pentru ca, cu doar cativa ani inainte, Partidul National Socialist Muncitoresc (NSDAP) si comunistii boicotau constructia de magistrale din placi de beton. Autostrazile vor servi doar intereselor aristocratilor bogati si evreilor capitalisti, sustineau nazistii si comunistii, refuzand sa participe la negocierile politice pentru finantarea autostrazilor.

De-abia dupa ce Hitler a ajuns la putere in 1933, nazistii gasesc autostrada ca un mijloc de a-si atinge propriile obiective.

Pana in 1929, constructia de autostrazi in Germania nu a progresat deloc din cauza crizei economice si a lipsei de fonduri. Germania suferea de somaj in masa, iar hiperinflatia si reparatiile financiare platite pentru Primul Razboi Modial devin o povara suplimentara.

De-abia in 1932, primarul de atunci al orasului Koln, Konrad Adenauer, reuseste sa asigure finantarea primei sosele largite dintre Koln si Bonn.

Aceasta este actuala autostrada 555. La acea vreme, portiunea avea doar 20 km, fiind permisa o viteza de 120 km pe ora, chiar daca automobilele de atunci nu se puteau deplasa cu mai mult de 60 km pe ora.

La jumatate de an dupa deschiderea acestui tronson, nazistii redenumsc soseaua "autostrada", pentru a-si asuma titlul de "primii constructori de autostrazi".

Hitler este peste tot

Privind putin inapoi in timp, in 1909, industria constructoare de automobile si cetatenii instariti se unesc in jurul ideii de constructie a unor sosele, pe care sa nu existe praf, carute trase de cai si nici pietoni, sosele in care masinile sa circule liber.

In Berlin, in 1913, a inceput costructia asa-numitei "sosele automobilistice si de teste auto". In locul celor 17 km planificati initial, banii ajung doar pentru 10 km, iar Primul Razboi Mondial pune cruce acestui proiect. Dupa razboi, aceasta sosea serveste doar pentru testarea automobilelor sport.

In 1926, a fost infiintata societatea "HaFraBa", pentru constructia unei autostrazi care sa traverseze toata Germania, de la Hamburg la Frankfurt, ajungand pana la Basel. Initial, nazistii au respins intitiativa, dar, dupa ce Hitler a preluat puterea, planul este preluat pe bucati, iar societatea a fost redenumita "Compania pentru Constructia de 'Reichaustostrazi'".

Istoricii spun ca Hitler isi dorea, pur si simplu, o mobilitate mai mare. Intre timp, si-a dat seama ca o idee, ambitioasa pentru acea vreme, il poate ajuta enorm. Odata cu constructia de autostrazi, natiunea va fi sedusa, iar asta ii va oferi putere deplina.

Este clar ca atunci doar putini germani isi puteau permite un automobil si, in consecinta, autostrazile sa le poata fi folositoare. Propaganda nazista, insa, avea o rezolvare si pentru acest detaliu, promitand mobilitate pentru toti: nu numai bogatii, ci si masele trebuie sa aiba posibilitatea de a calatori.

Astfel s-a nascut ideea de "masina a poporului" (Volkswagen). Hitler a ordonat ca, in fiecare an, sa fie construiti cate 1.000 kilometri de sosele si magistrale. In 1934, el anunta inceputul bataliei pentru locuri de munca, spunand ca va reduce drastic numarul somerilor.

Conform lui Hitler, constructia de autostrazi ar fi trebuit sa creeze locuri de munca pentru 600.000 de oameni. Din pacate, chiar si in anii in care se muncea intens, numarul angajatilor nu a depasit niciodata 120.000. Totodata, nemultumirile fata de conditiile de munca cresc, incep si grevele, iar liderii acestora isi gasesc repede locul in lagarele de concentrare. Publicul larg aproape ca nici nu stia de aceste evenimente.

Mitul autostrazilor

Cu trecera anilor, tot mai multi oameni isi gasesc de munca in cadrul industriei constructoare de armament. De fapt, aceasta reduce semnificativ numarul de someri si nu constructia de autostrazi.

Nazistii folosesc la constructia acestora prizonieri de razboi si evrei. In 1941, erau construiti un total de 3.800 de kilometri autostrazi. Intre 1941 si 1942, constructia acestora aproape ca inceteaza si, din cauza traficului auto slab, din toamna lui 1943, autostrazile sunt deschise si pentru biciclisti.

Ani la rand, propaganda nazista a reusit sa tina viu mitul constructiei autostrazilor, cu succes chiar. Masina de propaganda nazista distribuia filme si poze cu sute de muncitori care lucrau de zor, pentru mobilitatea maxima a germanului de rand. Aceste imagini au lasat o impresie puternica asupra multor generatii de germani. Deci nazistii si-au atins scopul.

UDMR propune "Ziua de Curăţenie Naţională". Când ar avea loc noua inițiativă dedicată protecției mediului

A treia zi de sâmbătă din luna septembrie ar putea deveni „Ziua de Curăţenie Naţională”, potrivit unui proiect de lege al UDMR depus la Parlament, având ca scop principal creşterea...

Gabriela Firea jubilează: Situația lui Cătălin Cîrstoiu va fi discutată în coaliție

Preşedinta PSD Bucureşti, Gabriela Firea, a declarat joi, 18 aprilie, că situaţia candidatului susţinut de PSD şi PNL la Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, ar urma să fie discutată...