Extremismul de dreapta, o problema a intregii Germanii: Nepotii nazistilor au si ei urmasi

Atacurile xenofobe, lozincile naziste, violentele - toate acestea sunt doar varful unei miscari antidemocratice, care dispune de un fundament mai solid decat ne-am imagina in societate, avertizeaza Michel Friedman, intr-un interviu acordat Deutsche Welle.

Domnule Friedman, avertizati de multa vreme asupra consecintelor "incendierilor din mintile si sufletele oamenilor", apeland la mai multa toleranta. Este democratia germana capabila sa faca fata unei astfel de amenintari in contextul incidentului recent de la Chemnitz?

Sunt profund ingrijorat si nelinistit. Ceea ce vedem acum e doar varful unei miscari antidemocratice, care dispune de un fundament mai solid decat ne-am imagina in societate. Democratia ii poate tine piept, dar cand si cand cedeaza.

In Saxonia nici actualul si nici precedentele guverne nu au combatut cu fermitate rasismul, antisemitismul, xenofobia si gruparile extremiste de dreapta. Exista forte antidemocrate care vor sa distruga substanta unei societati liberale, umaniste, dintr-o lume pluralista.

Daca astazi vorbim de Chemnitz, nu putem sa nu amintim si de Hoyerswerda si Rostock. Si atunci au fost atacati si ucisi oameni, care nu erau cetateni germani. Ca intr-un stat de drept democratic oamenii sunt haituiti numai pentru ca au alta infatisare, arata ca cel putin in unele regiuni din Saxonia mai exista multe probleme restante. In acest land federal unii cred ca pot sau chiar au dreptul de a inlocui politia.

Nu e de mirare ceea ce s-a petrecut la Chemnitz si nu s-a intamplat asa, pur si simplu. Deja cu cateva luni in urma au avut loc incidente provocate de extremisti de dreapta, de xenofobi, de criminali. Si atunci a durat mult pana ca justitia saxona sa intervina cu hotarare, iar in final cazul a fost preluat de procuratura federala.

Avem de-a face cu o problema strict estgermana sau saxona?

Cine crede ca problema extremismului de dreapta se limiteaza la noile landuri federale din rasaritul Germaniei, greseste. Este bineinteles o problema generala si nu este noua. Dupa 1945 rasismul, antisemitismul, ura fata de oameni nu au disparut complet. Cei care au perpetuat o nostalgie pentru Hitler au ajuns, intre timp, la a treia generatie. Nepotii nazistilor au si ei urmasi.

In fond ne confruntam nu doar cu o problema germana, ci cu una europeana. In multe tari, cum ar fi Ungaria sau Polonia, observam cum xenofobii se bucura de succes nu numai in strada, ci si pe scena politica. Sunt sefi de guvern. Sau fac parte din guvern, ca in Austria. Alternativa pentru Germania (AfD) este dupa parerea mea primul partid extremist de dreapta de dupa 1945, cu multi agitatori xenofobi, care a patruns in Bundestag.

Chiar si la 80 de ani de la pogromul contra evreilor, asa-numita Noapte de Cristal, trebuie sa ne punem intrebarea in ce moment al violentelor ne aflam acum. Trebuie sa vedem lucrurile asa cum sunt: o dezlantuire, o nerusinare, o incendiere in mintile si sufletele oamenilor, o incendiere reala. Daca ne uitam in Internet, constatam cata agresivitate exista.

Spuneati ca extremismul de dreapta este o problema paneuropeana. Ce rol joaca Germania in aceasta evolutie?

Rasismul si xenofobia sunt teme universale, de actualitate pretutindeni in lume. Daca ne referim concret la Germania, atunci vorbim despre o tara responsabila pentru violente extreme, finale. Stim unde se poate ajunge daca o societate nu e capabila sa se apere.

Aici exista oameni care cred ca demnitatea umana e tangibila (n. red. o aluzie la articolul 1 din Constitutia Germaniei - Demnitatea umana este intangibila!) . Ei nu sunt doar rasisti, ci si dusmani ai democratiei si ai Constitutiei. Intre timp acesta a devenit un subiect grav cu dimensiuni politice pentru ca oamenii de care vorbim, incendiatori si incitatori, ii intalnim in parte si in Parlament.

Tot mereu se ajunge la astfel de valuri de agresiune, ca acum in Chemnitz. Cat de periclitata este capacitatea noastra de a ne apara?

Eu ma opun ideii de val. In ultima vreme am vazut tot mai des ca exista un adevarat potential de agresivitate. Potrivit sondajelor efectuate in Uniunea Europeana, observam ca un astfel de potential exista in toate statele membre - si in Germania avem un potential de 15-20 la suta. In buna parte este in stare latenta, dar mobilizarea acestui segment latent are mai mare "succes" ca niciodata in randul tarilor UE.

In Uniunea Europeana nu au existat pana acum asa multe guverne - deci institutia care ar trebui sa fie responsabila, de fapt, pentru respectarea principiilor democratice, deci implicit petnru protectia minoritatilor - care incalca statul de drept si instiga la ura contra strainilor in campaniile lor electorale. Vorbim de demersuri rasiste, legalizate intre timp, ale guvernelor si ale celor care ar trebui sa reprezinte un exemplu. Daca responsabilii politici se comporta asa, atunci si omul de rand din tara respectiva se poate simti indreptatit sa-si raspandeasca, la randu-i, veninul.

Ce ar trebui sa facem astazi, la opt decenii dupa era nazista, pentru a stopa aceasta evolutie?

As vrea sa subliniez cu toata taria ca Republica Federala Germania este un stat de drept, democratic. In pofida slabiciunilor despre care trebuie sa vorbim, in substanta sa si in randul majoritatii populatiei, Germania respecta si apreciaza principiile democratiei si ale statului de drept.

Dar problema extremistilor nu e daca reusesc sa cucereasca majoritatea absoluta. Nici in 1933, partidul national-socialist nu a detinut majoritatea. Intrebarea care se pune ar fi cat de puternic e glasul democratilor, al celor care promoveaza aceasta democratie? Eu ma angajez nu contra unui partid ca AfD, ci inainte de toate pentru apararea democratiei.

Cred ca ceea ce trebuie sa invatam din istorie, fiind general valabil, e ca exista mereu multe momente de inceput ale violentei, inainte de a se ajunge la unul extrem, final. Iar cand se va fi ajuns acolo, multi vor spune speriati: "Noi n-am vrut asta!"

Interviu realizat de Rosalia Romaniec, pentru Deutsche Welle.

Michel Friedman este jurist, publicist si moderator TV. In perioada 2000-2003 a fost vicepresedinte al Consiliului Central al Evreilor din Germania. La Deutsche Welle modereaza talk-show-urile "Conflict Zone" si "Auf ein Wort... mit Michel Friedman" (De vorba cu...) .

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...