Grecia si Romania se indreapta spre dezastru. Masina a luat deja foc Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Joi, 02 Iulie 2015, ora 07:00
35250 citiri
Grecia si Romania se indreapta spre dezastru. Masina a luat deja foc Interviu

Cea mai mare problema a Greciei este sistemul nesustenabil de pensii, la fel ca al Romaniei. E ca si cum ai merge cu o masina care are un cauciuc dezumflat. Daca nu-l inlocuiesti, iti distruge roata si in final iei foc. Ca sa rezolvi problema, sistemul de pensii trebuie desfiintat, afirma profesorul universitar de economie Bogdan Glavan, autorul blogului Logica economica.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, profesorul Glavan a explicat culpa comuna a guvernelor elene si a eurozonei pentru situatia in care s-a ajuns, dar si pericolul ascuns al fondurilor europene: "A plouat cu subventii pe ei, au dus o politica de stat asistential, cu cheltuieli foarte mari, iar strategia lor s-a completat de minune cu strategia eurozonei de expansiune monetara".

Profesorul Glavan considera ca in acest moment nimeni nu doreste ca Grecia sa paraseasca eurozona, dar planul european contine doar paleative, nu rezolva problema si efectele ar putea fi dintre cele mai serioase: "inainte de Primul Razboi Mondial, nimeni nu voia sa se bata cu nimeni si deodata s-a ajuns la absurd. O veriga slaba face alta veriga slaba si tot asa, chiar daca interesele sunt, de fapt, compatibile".

Cum a ajuns Grecia in situatia actuala?

E nevoie sa te uiti inapoi pe un termen lung, pentru ca uneori politici publice proaste sunt camuflate de un context mai larg, foarte favorabil. Nu zicem si noi: "Doamne, ce bine a fost pe vremea lui Tariceanu"?

Dupa perioada dictaturii militare, in anii '80-90, Grecia a intrat pe fagasul democratiilor occidentale cu o economie racordata la UE si a atras masiv fonduri europene. Grecia, Spania, Portugalia erau tarile de mana a doua din UE si trebuia realizata convergenta reala.

Fondurile europene au scopul declarat de a ajuta o tara saraca sa ajunga la acelasi nivel cu o tara bogata, dar si pe cel nedeclarat de subventie pentru economiile tarilor creditoare. Cu aceste fonduri se cumpara si bunuri din tarile care dau banii.

Fondurile europene sunt o cheltuiala publica care intra in alta logica decat cheltuirea banului privat. Nu e de mirare ca in tarile care au atras cele mai multe fonduri cresterea economica nu a fost cea scontata. Studiile care incearca sa masoare impactul lor asupra PIB-ului sunt pesimiste.

Nu va contrazice exemplul polonez?

Este un contra-exemplu la o lista lunga de exemple. Acolo competenta autoritatilor a fost cu mult mai mare decat a guvernelor balcanice. N-au risipit banii in halul in care i-au risipit balcanicii.

Deci problema nu e a fondurilor, ci a folosirii lor?

Depinde de gradul in care risipesti banii si deci de gradul in care faci rau economiei, un rau masiv sau un mic rau. Asa e si cu salariul minim. Una e sa il cresti cu 75 de lei intr-un an de zile, alta cu 500 de lei. Cresterea salariului minim creste costurile firmelor si ii descurajeaza pe antreprenori sa il angajeze exact pe cel mai putin calificat. Daca saltul e mare, efectul asupra somajului va fi vizibil, asa cum este si in Romania.

Polonezii au cheltuit banii europeni mai cu talent, dar nu la fel de rentabil ca o cheltuiala facuta de sectorul privat.

Sintetizand, grecii au fost rasfatatii Europei pentru realizarea convergentei, iar ei si-au facut din acest rasfat un rau total?

Exact. Iar Europei nu i-a prea pasat. Fondurile europene se cheltuie mai bine decat acum 20 de ani, dar grecii au prins faza aceea de delir total. A plouat cu subventii pe ei, au dus o politica de stat asistential, cu cheltuieli foarte mari, iar intrarea in zona euro le-a permis sa-si finanteze datoria in crestere cu dobanzi mai mici.

Strategia lor s-a completat de minune cu strategia eurozonei de expansiune monetara. Euro e un instrument politic al carui scop a fost crearea concurentei la dolar. Fundamentele economice ale aparitiei euro sunt zero. Deci de vina sunt ambele parti. S-au gasit unul pe altul.

Am remarcat pozitia de maxima inflexibilitate a liderilor eurozonei in relatia cu Grecia. Sunt cu adevarat dispusi sa renunte la Grecia cu toate riscurile previzibile?

Nici prin cap nu le trece sa lase Grecia in afara zonei euro, pentru ca ar contraveni interesului strategic fundamental de care v-am vorbit. Si in contextul crizei care a luat o pauza exista pericolul contagiunii. Cei care credeau ca nu se poate sparge zona euro vor descoperi ca se poate.

Dar e clar ca situatia datoriilor publice la nivelul zonei euro este grava, iar perspectiva si mai grava. Toate tarile se confrunta cu problema Greciei, au aceleasi sisteme de pensii nesustenabile, au datorii publice si private foarte mari. Si Grecia reprezinta numai 2% din PIB-ul comunitar. Daca vorbim de Italia sau Spania, lucrurile sunt cu mult mai grave. Pe Grecia o poti salva, dar nu poti salva Italia.

Si atunci s-au temut de alt tip de contagiune: daca cedeaza in fata Greciei, vor veni si italienii, si spaniolii?

Da. Au avut nevoie de un model: vedeti ce se poate intampla, daca nu va comportati cum trebuie. Daca am tot largit cureaua, acum trebuie sa o strangem cu niste eforturi.

In 2009, am asistat la o intalnire cu delegatia FMI si am avut o revelatie. Am inteles de ce Romania nu face nimic. Pentru ca FMI era atat de speriat sa nu scape Romania din mana, incat a impus constrangeri superflue. Si Boc a inteles asta. Asa a fost si cu Grecia. Apoi se schimba contextul economic si ce era ieri convenabil nu mai poate fi aplicabil. In plus, Troica te lasa, te lasa, pana cand trebuie sa puna piciorul in prag.

Daca tot stie ca europenii nu renunta la Grecia, de ce pare totusi premierul Tsipras ca se inmoaie?

Pentru ca nici grecii nu vor sa iasa din zona euro, unde e foarte caldut. Daca iesi si te pui rau cu guvernele occidentale, nu mai primesti subventii. Ce poate fi mai rau?!

Ceea ce li se cere grecilor sunt conditii impovaratoare, nelegitime sau conditii firesti, fara de care nu se poate?

Vedeti, trebuie sa diferentiem intre interesul statului si interesul societatii. Cand ramane fara bani, statul nu adopta reformele bune pentru societate, ci reformele bune pentru el. Va raspandi costul ineficientei sale, socializand pierderile.

Prin austeritate se are grija de sistemul bancar, clientela politica si de companiile mari. Statul negociaza cu marii actori din economie, care nu sunt deranjati de masurile de austeritate.

Care e cea mai mare problema a Greciei?

Sistemul de pensii si nu numai in Grecia. Din Romania pana in Franta, sistemul de pensii nu este sustenabil. Ca sa rezolvi problema trebuie sa faci ce a facut Chile acum 20 de ani, sa-l desfiintezi si sa asiguri plata pensiilor curente din privatizarea activelor statului.

E ca si cum ai merge cu o masina care are un cauciuc dezumflat. Daca nu-l inlocuiesti, te mai tarai cu el niste kilometri, apoi iti distruge roata si in final iei foc.

Noi tot incercam sa carpim sistemul. E ca si cum mergem cu masina la service unde mai bagam ceva aer in roata. Este inutil. Nu rezolvam problema, masina nu va merge mai bine.

Daca maresti varsta de pensionare, mai bagi niste aer in cauciuc. Dar unde ajungi? Tanarul care intra pe piata muncii isi face un calcul: cati ani o sa cotizez? 40-50 de ani pentru cativa ani de pensie? Nu, multumesc!

Planul nu abordeaza problema de fond: ca roata e sparta si trebuie inlocuita de tot. Sistemul de pensii trebuie desfiintat.

Si ce faci cu contributorii?

Ai trei categorii. Pensionarilor trebuie sa le platesti in continuare. Ai angajatii care deja cotizeaza de cativa ani si trebuie sa le transformi contributia intr-un bond pe care il vor incasa ulterior. Iar tanarul care acum se angajeaza ar trebui scos complet din sistem. Asta ar trebui sa se intample si in Romania.

Dar daca scoti tanarul si angajatul, cu ce mai acoperi pensiile in plata?

Depinde cat de mult ai distrus masina. Daca ai tot tras cu roata dezumflata si masina a luat foc, nu mai ai cum sa schimbi cauciucul. Daca statul a vandut tot, a privatizat tot si banii i-a mancat, nu mai poti face ce au facut chilienii. Dar asta nu inseamna ca ai scapat de problema, inseamana ca ea e si mai mare. Daca o ignori, te indrepti spre dezastru total.

Deci Grecia tot spre dezastru se indreapta cu tot cu plan?

Si Grecia, si Romania. Am crescut varsta de pensionare si noi. Dar in 2040, pensia medie va fi o treime din salariul mediu. La noi pensiile sunt 9% din PIB, o treime din bugetul statului. Grecii au cel mai nesustenabil sistem de pensii din UE si noi suntem pe locul al doilea. Ca sa pastrez metafora, deja si janta noastra e cam roasa. E greu de facut reforma pentru ca statul nu prea mai are active de vandut si a mancat toti banii.

Eu nu condamn programul Troicii, pe mine ma intereseaza partea mai subtila. Sunt lucruri bune si lucruri proaste.

Ce e rau?

Rau e ca vor creste impozitele. Asta e un pacat prin actiune. Un pacat prin inactiune este ca liberalizarea economica de ansamblu inainteaza foarte greu. Faptul ca dai afara bugetari inseamna ca scazi niste cheltuieli, scazi deficitul, bifezi ce a zis FMI, dar economia nu merge mai bine pentru ca reglementarile pe care le aplicau zeci de mii de functionari concediati sunt tot acolo.

Iar al treilea e aspectul politic. In loc sa iti creezi suportul popular pentru reforma, il subminezi, impovarandu-i pe cei care sunt cel mai putin vinovati pentru situatia creata. Ei vor vota alta Syriza si vom merge din dezastru in dezastru.

Si partile bune?

Partea buna e ca finantele publice s-au insanatosit considerabil. Uitati-va si in Romania. Daca nu adoptam masuri aferente acordurilor cu partenerii, nu am fi asistat la scaderea TVA. Nu aveam spatiul fiscal.

Insanatosirea finantelor, combaterea evaziunii, taierea cheltuielilor publice desantate i-ar permite unui guvern bine intentionat sa finanteze liberalizarea economiei.

Si Cabinetul Tsipras nu vi se pare un guvern bine intentionat?

Nu. Nici Cabinetul Ponta nu mi se pare un guvern bine intentionat.

Guvernul Ponta a initiat o reducere de fiscalitate substantiala prin noul Cod Fiscal. Cat de mare e riscul ca ea sa nu se dovedeasca sustenabila si sa duca pe drumul Greciei?

Situatia Romaniei e incomparabil mai buna decat a Greciei. Nu vad un pericol mare, dar indecizia si sovaiala care decurg din lipsa de viziune pot duce si la asa ceva. Scazi taxele, dar in loc sa mergi inainte cu debirocratizarea, folosesti banii ca sa mai dai cuiva o pleasca. Asta te poate infunda si poate compromite tot demersul. Daca anul viitor contextul se strica si nu mai e prielnic, visul se destrama.

Vedeti solutie pentru Grecia in acest moment?

Deocamdata nu e. Masurile sunt paleative. O solutie mai buna ar fi sa se stearga jumatate din datorii.

Si cine plateste?

Contribuabilul francez si german.

Nu mi-ar placea deloc daca as fi in locul lor.

De asta nu vor nici nemtii sa se ajunga aici. Dar masina a luat deja foc. Vedeti, inainte de Primul Razboi Mondial, nimeni nu voia sa se bata cu nimeni si deodata s-a ajuns la absurd. O veriga slaba face alta veriga slaba si tot asa, chiar daca interesele sunt, de fapt, compatibile.

Citeste si:
Cum l-a resuscitat PSD pe ministrul-clovn din epoca Dragnea. Petre Daea a fost vajnic membru al PCR timp de două decenii
Cum l-a resuscitat PSD pe ministrul-clovn din epoca Dragnea. Petre Daea a fost vajnic membru al PCR timp de două decenii
Petre Daea a fost votat miercuri, 6 iulie, de către membrii PSD pentru portofoliul de ministru al Agriculturii după ce Adrian Chesnoiu a demisionat din funcție ca urmare a unei anchete DNA. Daea...
Liberalii îl izolează tot mai mult pe Nicușor Dan. Condiția nenegociabilă care-i este sugerată pentru a fi candidatul PNL în 2024 SURSE
Liberalii îl izolează tot mai mult pe Nicușor Dan. Condiția nenegociabilă care-i este sugerată pentru a fi candidatul PNL în 2024 SURSE
Liberalii sunt din ce în ce mai nemulțumiți de relația cu primarul Bucureștiului Nicușor Dan. Surse politice susțin, pe de altă parte, că ar există o criză de leadership la nivelul...