13 recomandari clare si dure in rezolutia PE impotriva Romaniei, care sa nu lase loc de interpretari Puterii de la Bucuresti (Document)

Rezolutia cu privire la statul de drept in Romania va fi discutata, miercuri, in Comisia pentru libertati civile, justitie si afaceri interne din Parlamentul Europoean (LIBE) . Potrivit draftului documentului, obtinut de Ziare.com, tonul la adresa Romaniei este unul extrem de dur, cu avertismente puternice si recomandari clare, care sa nu lase loc de interpretari autoritatilor de la Bucuresti.

Sunt enumerate 19 motive pentru care s-a decis initierea acestei rezolutii. Primele vorbesc despre principiile si valorile Uniunii Europene, ce trebuie sa fie imbratisate si de statele membre. Cele mai multe, insa, sunt evenimente petrecute in ultimii doi ani in Romania, care au dus la ingrijorari considerabile ca guvernele de la Bucuresti se indeparteaza tot mai mult de aceste principii si valori.

Astfel, sunt mentionate avertismentele din raportul GRECO din aprilie 2018, cele ale Comisiei de la Venetia din martie si octombrie anul acesta, faptul ca Romania este data in judecata la Curtea de Justitie a UE pentru ca nu a transpus Directiva in ce priveste spalarea banilor.

Se mentioneaza si ca autoritatile nu au lamurit daca exista sau nu o problema in ce priveste protocoalele cu SRI, dar si ca am fost la un pas de a modifica definitia casatoriei in Constitutie intr-un sens care ar fi incalcat drepturile si libertatile cetatenilor.

Este notat si ca acest din urma demers a fost sustinut de Parlament, desi Romania e pe locurile fruntase in UE cand vine vorba de discriminare si ura fata de membrii comunitatii LGBT.

Cateva capitole vizeaza si presa din Romania, atragandu-se atentia ca in raportul Reporteri fara Frontiere se vorbeste de presiunile uriase asupra mass-media, incercandu-se jubjugarea sa in scopul de a fi folosita drept unealta de manipulare.

Si protestele sunt mentionate, dar mai ales incercarile de a le reprima, in enumerare regasindu-se si actiunile violente ale jandarmilor din 10 august.

Ultimele capitole sunt despre coruptie, amintindu-se si despre inlaturarea Laurei Codruta Kovesi de la DNA si cererea de revocare a lui Augustin Lazar.

"Coruptia ramane o provocare la nivelul UE, natura si scopul difera de la un stat membru la altul, insa asta afecteaza Uniunea in ansamblul ei, ii afecteaza economia, dezvoltarea, societatea, submineaza democratia si afecteaza statul de drept.

Procurorul sef al DNA a fost inlaturat din functie pe 9 iulie 2018 in ciuda opiniei CSM, cu ajutorul unei decizii a Curtii Constitutionale care a limitat puterile presedintelui. Comisia de la Venetia a punctat ca este important sa fie intarita independenta procurorilor, sa fie mentinut si crescut rolul unor institutii, precum cea prezidentiala sau CSM, care sa echilibreze influenta Ministerului Justitiei.

Guvernul Romaniei a adoptat insa o ordonanta de urgenta pe 15 octombrie 2018. Pana acum, 48 de procurori au trebuit sa plece din functii ca urmare a adoptarii acelei ordonante, afectand numeroase anchete in curs. Ministerul Justitiei a cerut si demiterea procurorului general pe 24 octombrie, acuzandu-l ca si-a depasit atributiile", se mai mentioneaza in draftul rezolutiei.

Astfel, sunt trasate 13 recomandari:

1. E imperios necesar ca in Romania sa fie respectate pe deplin valorile europene enumerate la Art. 2 din Tratatul Uniunii Europene si ca drepturile fundamentale sunt garantate.

Iata ce spune Art. 2: "Uniunea se intemeiaza pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, precum si pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor. Aceste valori sunt comune statelor membre intr-o societate caracterizata prin pluralism, nediscriminare, toleranta, justitie, solidaritate si egalitate intre femei si barbati".

2. Reforma juridica din Romania este profund ingrijoratoare, considerandu-se ca submineaza independenta sistemului judiciar si capacitatea sa de a lupta impotriva coruptiei eficient, slabind astfel statul de drept.

3. Parlamentul European condamna interventia violenta si disproportionata a fortelor de ordine in timpul protestului din Bucuresti din august 2018.

4. Autoritatile din Romania sunt somate sa asigure mecanisme legale si transparente in ce priveste cooperarea interinstitutionala, astfel incat sa fie evitate orice ingerinte care ar afecta echilibrul puterilor in stat. Se cere si intarirea controlului parlamentar in ce priveste activitatea serviciilor de informatii.

5. Autoritatile sa renunte la orice masuri care ar dezincrimina coruptia si sa aplice strategia nationala anticoruptie.

6. Se cere si regandirea legislatiei in ce priveste ONG-urile, asociatiile si fundatiile, considerandu-se ca acum are ca efect intimidarea societatii civile, fiind afectate principii fundamentale ale UE.

7. Parlamentul European se arata profund ingrijorat de modul in care politicul afecteaza libertatea presei si de initiativele legislative care sanctioneaza denigrarea Romaniei peste hotare si reincriminarea calomniei in Codul Penal.

8. PE cere Parlamentului si Guvernului sa implementeze toate recomandarile Comisiei Europene, Comisiei de la Venetia si GRECO si sa se abtina de la masuri care pun in pericol statul de drept, inclusiv independenta sistemului judiciar. PE someaza institutiile mentionate sa permita implicarea societatii civile si sa trateze aceste probleme intr-un mod transparent, cu consultare prealabila a Comisiei de la Venetia pe masurile legislative inainte de adoptarea lor.

9. PE cere Guvernului Romaniei sa coopereze cu Comisia Europeana.

10. Parlamentul European isi exprima regretul si ca CE nu a publicat raportul anticoruptie la nivelul UE in 2017 si cere Comisiei sa reia fara intarziere monitorizarea anuala in ce priveste anticoruptia in toate statele membre. Comisiei Europene i se cere si sa dezvolte un sistem cu indicatori stricti si usor aplicabili si criterii uniforme pentru a masura nivelul coruptiei in statele membre si sa le evalueze politicile anticoruptie, in sensul rezolutiei adoptate in Parlamentul European pe 8 martie 2016.

11. Parlamentul European cere un proces sistematic de monitorizare si dialog intre statele membre pentru a apara valorile democratice ale UE, drepturile fundamentale si statul de drept. Se cere cooperarea in acest sens a Comisiei Europene, Consiliului si Parlamentului European.

12. PE cere Comisiei Europene si sa se asigure ca tratatele sunt respectate si sa monitorizeze implementarea recomandarilor facute autoritatilor romane, continuand sa ofere sprijin Romaniei pentru gasirea solutiilor optime.

13. Ultima recomandare ii este adresata presedintelui Parlamentului European, caruia i se cere sa trimita rezolutia Comisiei Europene, Consiliului European, presedintelui Romaniei, precum si tuturor guvernelor si parlamentelor statelor membre.

Dilema în care se găsește USR: Elena Lasconi sau Nicușor Dan? Niciunul dintre ei nu poate ajunge în turul doi, atâta timp cât celălalt candidează

Nici nu a început campania electorală, iar în USR au apărut deja primele semne de întrebare cu privire la candidaturile pentru alegerile prezidențiale. Se pune problema dacă este eficient...

Comportamentul premierului Ciolacu pe TikTok, „studiu de caz” pentru un psiholog și un specialist în comunicare: „E rețeaua socială cea mai potrivită pentru ADN-ul nostru cultural”

După ce Călin Georgescu a reușit să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale în baza expunerii în social media, mai ales pe TikTok, din ce în ce mai mulți politicieni din țara...