Potopul din Europa. Specialiștii îndeamnă guvernele să investească în sisteme de avertizare timpurie și infrastructură mai rezistentă

Ploile torenţiale care s-au abătut începând de sâmbătă, 14 septembrie, asupra Europei Centrale şi de Est anunţă inundaţii care ar putea atinge "o amploare inedită", au avertizat oamenii de ştiinţă specializaţi în hidrologie şi climă.

Orașele pitorești din Europa Centrală sunt inundate de ape murdare după ce ploile abundente de weekend au transformat pâraiele liniștite în râuri furioase, care au făcut ravagii în infrastructură, scrie The Guardian.

Inundațiile au ucis cel puțin 16 persoane și au distrus clădiri din Austria până în România. Distrugerea vine după inundațiile devastatoare din întreaga lume săptămâna trecută, când sate întregi au fost scufundate în Myanmar și aproape 300 de prizonieri au evadat dintr-o închisoare prăbușită din Nigeria, unde inundațiile au afectat peste 1 milion de oameni.

Climatologii spun că sunt tulburați de daune, dar nu sunt surprinși de intensitatea vremii extreme. „Ploile catastrofale care lovesc Europa Centrală sunt exact ceea ce oamenii de știință se așteaptă de la schimbările climatice”, a spus Joyce Kimutai, de la Institutul Grantham al Colegiului Imperial din Londra.

Ea a spus că moartea și daunele din Africa și Europa au evidențiat „cât de prost pregătită este lumea pentru astfel de inundații”.

Oamenii de știință sunt precauți atunci când atribuie ploile extreme influenței umane, deoarece sunt foarte mulți factori care influențează ciclul apei. Deși este bine stabilit faptul că aerul mai cald poate reține mai multă umiditate, apariția unor ploi torențiale violente depinde, de asemenea, de cantitatea de apă disponibilă pentru a cădea.

Sonia Seneviratne, climatolog la ETH Zürich, a declarat că analizele imediate ale inundațiilor din Europa Centrală au sugerat că cea mai mare parte a vaporilor de apă provenea din Marea Neagră și Marea Mediterană, ambele devenind mai fierbinți ca urmare a deteriorării climei provocate de om, ceea ce a dus la evaporarea unei cantități mai mari de apă în aer.

„În medie, intensitatea precipitațiilor abundente crește cu 7% pentru fiecare grad de încălzire globală”, a spus ea. „Acum avem 1,2C de încălzire globală, ceea ce înseamnă că, în medie, precipitațiile abundente sunt cu 8% mai intense”.

Guvernele îndemnate să investească în sisteme de avertizare timpurie, infrastructură mai rezistentă și programe de sprijin pentru victime

Datele stațiilor meteorologice indică faptul că rafalele de precipitații din septembrie au devenit mai abundente în Germania, Polonia, Austria, Republica Cehă, Ungaria și Slovacia începând din 1950, a declarat Kimutai.

În Polonia, inundațiile au prăbușit un pod și au măturat case, potrivit presei locale. În Republica Cehă, elicopterele au salvat cetățeni blocați de apele în creștere. În Austria, un pompier a murit în timpul operațiunilor de salvare.

În capitala Austriei, Viena, care găzduiește cea mai mare conferință europeană privind vremea și clima, ploaia a inundat o autostradă și a închis liniile de metrou.

Erich Fischer, climatolog la ETH Zürich, a declarat că oamenii de știință prezenți la conferință obișnuiau să discute despre fizica modului în care schimbările climatice cresc intensitatea precipitațiilor la prânz, pe malurile Dunării Noi. „Este ironic să vedem acum aceste maluri, unde stăteam la soare și discutam despre știința precipitațiilor extreme, cum sunt acum inundate”.

Hannah Cloke, profesoară de hidrologie în cadrul aceleiaşi universităţi, a asistat în acest weekend, "cu un amestec de uimire şi groază, la modul în care previziunile devin realitate".

"Ploaia a fost atât de intensă încât hărţile precipitaţiilor, care utilizează nuanţe vii pentru a descrie cele mai abundente precipitaţii, au rămas fără culori; a trebuit să trecem la alb, iar pe hartă era, într-adevăr, foarte mult alb", a spus ea, citată de AFP.

"Precipitaţii extrem de intense au fost observate de-a lungul frontierei ceho-polone, iar previziunile noastre pentru anumite râuri şi în aval indică inundaţii care ar putea depăşi standardele experimentate până în prezent", a avertizat specialista.

Ploi sunt aşteptate şi "în următoarele zile", în contextul în care râurile sunt deja pline, iar solul este saturat.

De ce un astfel de potop?

„Furtunile precum Boris sunt alimentate, în esenţă, de temperaturile ridicate de la suprafaţa mării, care permit umidităţii să se evapore; cu alte cuvinte, cu cât suprafaţa mării este mai caldă, cu atât furtuna se alimentează cu mai mult combustibil în timpul trecerii sale", a explicat Malcolm Mistry, profesor asistent la London School of Hygiene and Tropical Medicine.

În cazul ciclonului Boris, "condiţiile atmosferice, cum ar fi un front rece arctic şi jet stream-ul, precum şi topografia, în special munţii, par să fi contribuit la încetinirea progresiei sale, rezultând un potop care a căzut într-o perioadă foarte scurtă de timp", a adăugat specialistul.

„Pentru a stabili dacă schimbările climatice sunt sau nu la originea lui Boris va fi nevoie de analize suplimentare, bazate pe date istorice şi modele climatice", a subliniat Malcolm Mistry. "Însă, studii recente au arătat că astfel de evenimente devin din ce în ce mai frecvente în contextul încălzirii climei, inclusiv la latitudini mai înalte", a spus el.

Regiunile Europa Centrală şi de Est au încheiat o vară marcată, în numeroase zone, de secetă. "Câteva săptămâni mai târziu, zone vaste se pregătesc pentru multe ploi", a declarat Hannah Cloke. "Exact tipul de condiţii care devin din ce în ce mai frecvente ca urmare a schimbărilor climatice", a adăugat ea.

Numărul victimelor inundațiilor depinde de modul în care comunitățile se pregătesc pentru ploi și reacționează la efectele acestora. Oamenii de știință au îndemnat guvernele să investească în adaptarea la fenomenele meteorologice extreme prin sisteme de avertizare timpurie, infrastructură mai rezistentă și programe de sprijin pentru victime, punând totodată capăt dependenței de combustibilii fosili.

„Este clar că nici măcar țările foarte dezvoltate nu sunt la adăpost de schimbările climatice”, a declarat Friederike Otto, climatolog la Institutul Grantham. „Atât timp cât lumea arde petrol, gaz și cărbune, precipitațiile abundente și alte fenomene meteorologice extreme se vor intensifica, făcând din planeta noastră un loc mai periculos și mai scump în care să trăiești.”

Care au fost cele mai căutate destinații turistice din România. Unde au plecat românii în vacanțe

România rămâne o destinație atractivă din punct de vedere turistic, cu un număr tot mai mare de unități de cazare listate pe platforma Booking.com, care a crescut de la 25.000 în urmă cu...

Fost ambasador SUA: „Europa nu va fi în siguranță fără aderarea Ucrainei la NATO”. Cum ar putea fi „oprit” războiul pornit de Putin

Când războiul se termină, Ucraina ar trebui să adere la NATO. Sfârșitul războiului va veni fie atunci când Ucraina respinge forțele ruse, fie când comunitatea internațională va pune...