Italienii primesc de la stat 500 de euro la majorat - Ce au voie sa faca cu banii
Initiativa demareaza la 15 septembrie si este menita sa reimprospateze placerea tinerilor de a veni in contact cu adevarata cultura, scrie The Independent.
Autoritatile se astepta ca aproximativ 575.000 de tineri sa beneficieze de acest imbold financiar, costurile totale fiind estimate de Guvern la 290 de milioane de euro.
"Initiativa transmite un mesaj clar adolescentilor, reamintindu-le ca apartin unei comunitati care ii primeste cu bratele deschise (...) De asemenea, le reaminteste cat de important este consumul de cultura, atat pentru dezvoltarea propriei personalitati, cat si pentru intarirea fibrei societatii noastre", a declarat subsecretarul parlamentar Tommaso Nannicini, convins ca banii sunt bine cheltuiti astfel.
Cei care ating pragul majoratului vor putea solicita banii prin intermediul unei aplicatii si vor putea descarca voucherele pe telefon, urmand sa le utilizeze apoi atat online, cat si in magazine.
Conform sursei citate, guvernul italian planuieste ca incepand de anul viitor sa acorde bonuri similare, in valoare tot de 500 de euro, pentru profesori, acestia urmand sa cheltuiasca banii pentru dezvoltarea lor profesionala.
In Romania, Legea educatiei nationale, adoptata in 2011, prevede la art. 356 instituirea "contului pentru educatie permanenta". Potrivit legii, fiecare copil ar trebui sa primeasca la nastere echivalentul in lei a 500 de euro, in scop educational. Banii sunt alocati din bugetul Ministerului Muncii si depusi intr-un cont, urmand sa fie utilizati doar pentru educatia copilului.
Insa aceasta lege nu s-a aplicat niciodata din lipsa de norme metodologice.
Articol citit de 2777 ori
Justitie, legi incomplete si neclare, legiuitorul si statul de drept
Legile fara norme metodologice ar trebui sa nu poata sa intre in vigoare. Emiterea normelor metodologice odata cu legea trebuie sa faca parte din obligatiile legislatorului, iar neachitarea obligatiilor de serviciu ar trebui sanctionata prin amendarea acestuia in urma unui proces.
Organele judiciare ar trebui sa aiba la dispozitie o modalitate de sanctionare a legislatorului, daca pot sa probeze faptul ca, in baza actelor normative incriminate, judecarea echitabila a unui proces, este imposibil de realizat.
Deci, nu vorbim de faptul ca justitia astfel ar submina in mod deliberat o alta putere a statului, ci vorbim de faptul ca, nu poate fi considerat un stat de drept, un stat in care niste autoritati ale statului sint obligate legal sa foloseasca legi incomplete si de nefolosit.
Nu se poate cere justitiei sa-si faca datoria in baza unor legi cu formulari ambigue sau incomplete. Judecatorii trebuie sa aplice legea, nu sa ghiceasca/interpreteze ce a vrut de fapt legiuitorul, interpretarea putind fi diferita de la un judecator la altul. In aceste situatii, oricid de corect ar incerca sa fie judecatorul, per ansamblu, actul de justitie e viciat, iar verdictele date pentru cauze similare, pot fi diferite sau chiar opuse.
Legea in lipsa normelor metodologice trebuie considerata incompleta si inaplicabila.
Spiritul legii, este ca legea sa serveasca societatea. O lege fara norme metodologice, viciaza statul de drept, nu serveste societatea si nu poate fi considerata ca parte constitutiva a statului de drept.
Anumite prevederi ale unor asemenea legi ar putea fi aplicate, in timp ce altele ar putea sa nu fie aplicate din cauza lipsei normelor metodologice, lucru care duce la un fiasco.