Ce vrea R. Moldova de la Romania: Independenta si mai multe investitii decat declaratii incendiare Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Joi, 05 Decembrie 2013, ora 12:25
5024 citiri
Ce vrea R. Moldova de la Romania: Independenta si mai multe investitii decat declaratii incendiare Interviu

95% dintre cetatenii moldoveni vor independenta R. Moldova si ceea ce ei astepta de la Romania sunt investitii, nu declaratii incendiare, spune sociologul Petru Negura, lector la Universitatea Pedagogica de Stat din Chisinau.

Declaratiile unioniste care nu sunt elaborate sub forma unui proiect bine fundamentat, cu un calcul prealabil in termeni de costuri/ beneficii, riscuri, cu studiu de fezabilitate, sustenabilitate nu vor fi luate niciodata in mod serios nici de catre nationalistii unionisti, nici de catre adversari, a explicat Petru Negura intr-un interviu acordat Ziare.com.

Motivele reticentei fata de proiectul unionist tin atat de propaganda sovietica, cat si de abuzurile comise de administratia romaneasca in Basarabia, abuzuri care nu au fost uitate.

Proiectul unionist va putea fi posibil atunci cand ambele state vor avea un statut international similar, spre exemplu de membre depline ale UE, si vor avea un nivel de dezvoltare comparabil. Pana atunci, o eventuala unificare ar intalni mult mai multe rezistente decat asentimente, spune sociologul Petru Negura.

Presedintele Romaniei a lansat propunerea unui proiect de tara: unirea Romaniei cu Moldova. Cum este primita aceasta idee in R. Moldova?

Ideea unirii cu Romania pluteste in aer de vreo doua decenii, dupa 1991, iar in anumite conjuncturi internationale sau in situatii de criza reapare "pe tapet". Este o idee controversata, care nu inceteaza sa inflameze spiritele si din acest punct de vedere este comoda, cel putin pentru politicieni, pentru ca le permite sa arunce praf in ochi si sa mascheze problemele grave, profunde, cu care se confrunta societatea moldoveana: incapacitatea elitelor, saracia maselor, marea coruptie, migratia masiva etc. etc.

Atunci cand sunt pronuntate de politicieni, mai ales in perioade de campanii preelectorale, acest fel de declaratii sunt prevazute, in general, a fi receptate de catre principalul public-tinta al acestor declaratii, care sunt potentalii alegatori ai respectivilor politicieni.

In acest gen de declaratii populiste, "poporul roman" si "fratii basarabeni" apar ca obiecte ale unui discurs, nu ca subiecti ai unui proiect. Atat timp cat declaratiile unioniste nu sunt elaborate sub forma unui proiect bine fundamentat, cu un calcul prealabil in termeni de costuri/ beneficii, riscuri, cu studiu de fezabilitate, sustenabilitate etc., aceste declaratii nu vor fi luate niciodata in mod serios pana la capat, nici de catre publicul lor privilegiat (nationalistii unionisti), nici de catre adversari. Vor fi privite ca niste strategii in jocuri politice sau electorale. Prin urmare, in opinia mea, aceste luari de pozitie nu sunt suficiente pentru a schimba atitudinea unei populatii cu privire la o tara sau natiune.

Procentul unionistilor din R. Moldova nu depaseste 10-15%, daca, desigur, sondajele sunt corecte. De ce este atat de mic?

Ideea unirii nu este foarte populara in R. Moldova. Am putea da vina pe propaganda sovietica, care a descalificat intens prestatia administratiei romanesti din interbelic. Expresii de genul "regim burghezo-mosieresc" sau "cotropitorii romano-fascisti" erau moneda curenta in manualele scolare si in programele istorice de popularizare, desi Romania era un stat "socialist" si care, cel putin in epoca Stalin / Gheorghiu-Dej, era cat se poate de loiala Uniunii Sovietice.

Totusi propaganda sovietica nu a lucrat pe loc gol. Buneii nostri isi mai aduc aminte de bataia cu rigla la scoala sau de vergile jandarmului. Abuzurile comise de administratia romaneasca in Basarabia (si cu siguranta si in alte provincii) au fost nenumarate. Adeptii romanofili obiecteaza de fiecare data la asemenea argumente ca moldovenii isi aduc aminte mai degraba de bataile jandarmului roman decat de deportarile sovieticilor. E adevarat.

S-a activat probabil un mecanism de memorie selectiva si compensatorie, favorabila unei acomodari mai usoare cu regimul sovietic, odata ce acesta se instaurase, din cate se parea, pentru totodeauna. Dar sa nu uitam ca si romanii au facut deportari in Basarabia. Deportarile si masacrele evreilor din Basarabia, Bucovina si Ucraina au produs sute de mii de victime (vezi Raportul Wiesel).

Sunt refractari la unire doar rusofonii sau si populatia romaneasca?

Conform recensamantului din 2004, moldovenii (declarati) reprezentau 75,8% in R. Moldova, in teritoriul din dreapta Nistrului, ucrainenii (declarati) - 8,4%, rusii (declarati) - 5,9%, gagauzii (declarati) - 4,4%, romanii (declarati) - 2,2%.

Acest recensamant a fost considerat inexact de unii observatori, mai ales in ceea ce priveste identificarea romanilor / moldovenilor. Sondajul "Etnobarometru", realizat in aceeasi perioada (2004/2005) la comanda unui institut independent (IPP), arata o imagine mai nuantata a acestei categorii. Conform acestui sondaj, printre moldoveni / romani, 95% dintre respondenti s-au prezentat ca moldoveni si 5% ca romani. Totusi, in cadrul acestui grup, la o intrebare cu raspunsuri multiple, 81% s-au recunoscut ca fiind moldoveni, 14% ca romani, 57% in calitate de cetateni ai RM si 32% in calitate de locuitori ai orasului/ satului lor.

Conform unor sondaje credibile (de exemplu, sondajul realizat de Gallup in 2011), proiectul unionist are de aproape cinci ori mai multi oponenti decat adepti. In septembrie 2011, 10% dintre moldoveni il sustineau in totalitate si 47% il respingeau cu tarie. Este evident ca printre rezervati si oponenti sunt si foarte multi etnici moldoveni / romani, odata ce ei formeaza aproape 80% din populatia generala a Republicii Moldova. Nu mai vorbim de Transnistria, unde romanii si Romania au o "reputatie" si mai proasta... Oricare ar fi cauzele acestei atitudini, unificarea R. Moldova cu Romania este departe de a fi un proiect capabil sa unifice societatea moldoveneasca pe interior.

Proiectul unionist este fezabil sau nefezabil in perspectiva lunga de care vorbea presedintele Traian Basescu? In ce conditii poate deveni fezabil?

Proiectul unionist va putea fi posibil atunci cand ambele state vor avea un statut international similar, spre exemplu de membre depline ale UE, si vor avea un nivel de dezvoltare comparabil. Pana atunci, o eventuala unificare ar intalni mult mai multe rezistente decat asentimente.

Nici conjunctura internationala, nici cultura politica a cetatenilor nu mai este acum ca cea din 1918 pentru a schimba statutul tarii fara consimtamantul majoritatii cetatenilor ei. O "regasire" in cadrul Uniunii Europene ar putea fi un compromis rezonabil si chiar dezirabil, care ar putea impaca si unionistii, si independentistii, si indiferentii, oricare ar fi apartenenta lor etnica.

Care este proiectul de tara asumat de R. Moldova?

La un recensamant organizat in 1994, 95% din cetatenii moldoveni s-au declarat favorabili pastrarii independentei. Nu cred ca aceasta proportie s-a schimbat cu mult intre timp. Republica Moldova este un proiect in desfasurare, deocamdata singurul care nu genereaza manifestari importante de dezacord in sanul populatiei ei, indiferent de etnie, grup social sau varsta. Depinde de locuitorii acestei tari daca vor dori in continuare sa dezvolte acest proiect, prin investitie personala si participare.

In aceste vremuri de criza care nu mai sfarsesc, perspectiva alipirii la un alt stat sau structura internationala este tentanta pentru multi moldoveni, dovada numarul mare de solicitari de cetatenie a Romaniei si a altor state vecine si migratia in masa. Aderarea R. Moldova la UE ar fi o solutie viabila si stimulanta pentru cetatenii si autoritatile acestei tari. Dar acest lucru nu-i va absolvi pe moldoveni de saracie, coruptie si nepasare, daca nu vor sti sa-si depaseasca conditia prin eforturi proprii, asumate.

Ce asteapta cetatenii R. Moldova de la Romania in acest moment?

Cred ca moldovenii asteapta mai multe investitii din partea antreprenorilor romani si mai putine declaratii incendiare. Marfurile rusesti si ucrainene sunt la tot pasul in R. Moldova. Este un motiv intemeiat pentru care (potrivit sondajului din mai 2011, comandat de IPP, de exemplu), moldovenii considera in proportie de 57% Rusia drept tara care ar trebui sa fie "principalul partener strategic" al R. Moldova si doar 7% - Romania.

O prezenta vizibila in spatiul social si economic din R. Moldova, cu proiecte de interes comun, ar contribui cu siguranta la o crestere a increderii cetatenilor moldoveni fata de Romania, in calitate de "partener strategic"real.

Dl. Filat spunea ca mesajul unionist foloseste comunistilor in perspectiva alegerilor de anul viitor. De ce?

Vladimir Filat isi marcheaza pesemne aliatii in tabara adversarilor lui Basescu, care vor ramane la guvernare dupa realegerea presedintelui. E adevarat ca declaratii de felul celor pe care le-a enuntat recent presedintele Romaniei cu privire la R. Moldova alimenteaza retorica Partidului Comunistilor din Moldova cu argumente potrivit carora proiectul unionist ar fi un deziderat al partidelor de la guvernare si ca aderarea la UE se vrea o unificare mascata cu Romania.

Asa cum acest proiect trezeste ostilitate in randul multor moldoveni, Partidul Comunistilor va prelua acest argument in lupta politica pentru alegerile din toamna 2014, care a si inceput. Dar declaratiile lui Basescu vor putea fi exploatate si de guvernarea moldoveana actuala la un eventual esec in urmatoarele alegeri.

Numai ca, pana la urma, nu declaratiile presedintelui Romaniei ii vor motiva pe moldoveni sa nu voteze cu partidele de la guvernare, ci incapacitatea acestora de a guverna transparent si eficient, in cazul in care, cel putin pe ultima suta de metri, nu vor reusi sa produca un cadru institutional viabil de control asupra coruptiei, sa puna in aplicare reforme capabile sa stimuleze cresterea economica si dezvoltarea sociala.

Ucraina a resimtit crunt presiunea ruseasca inainte de Vilnius. Si Ianukovici a cedat. Cum a fost resimtita aceasta presiune in R. Moldova si care a fost secretul rezistentei?

Ianukovici nu a fost niciodata un proeuropean convins; dimpotriva, el si-a construit campania in baza simpatiilor pro-rusesti ale ucrainenilor din zona de est a Ucrainei, unde Partidul Regiunilor pe care l-a condus are cei mai multi adepti. Odata ajuns la putere s-a declarat favorabil unei relatii echilibrate cu ambii parteneri, la est si la vest.

E o alegere pragmatica, numai ca Rusia joaca dur si acum a pus conditii transante de felul ori-ori. In cazul Moldovei, partidele democratice au format o alianta pe care au intitulat-o "Alianta pentru Integrarea Europeana", marcand astfel prioritatea numarul unu a acestei guvernari in materie de politica internationala, optiune puternic conotata si din punct de vedere simbolic.

Daca ar fi renuntat la aceasta prioritate, ar fi trezit cu siguranta multa neincredere si, nu este exclus, nemultumiri de genul celor izbucnite la Kiev. Or memoria manifestatiilor violente din aprilie 2009 este inca proaspata.

Citeste si:
Cum a fost înlocuit pe tăcute Tudorel Toader în Comisia de la Veneția. Cine îi va lua locul
Cum a fost înlocuit pe tăcute Tudorel Toader în Comisia de la Veneția. Cine îi va lua locul
Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a fost înlocuit din poziția de reprezentant al României în Comisia de la Veneția după ce mandatul său nu a mai fost prelungit. Mandatul lui...
8 candidați se vor bate pentru șefia USR. Cine i-ar putea lua locul lui Cătălin Drulă după alegerile din iulie
8 candidați se vor bate pentru șefia USR. Cine i-ar putea lua locul lui Cătălin Drulă după alegerile din iulie
USR a informat că opt membri ai formaţiunii s-au înscris în cursa internă pentru şefia partidului. Alegerile vor avea loc la începutul lunii iulie. Cei opt candidaţi înscrişi în cursa...