Cine protesteaza la Chisinau si ce ar insemna organizarea de alegeri anticipate? - Interviu

Sambata, 23 Ianuarie 2016, ora 13:14
6688 citiri
Cine protesteaza la Chisinau si ce ar insemna organizarea de alegeri anticipate? - Interviu

La protestele de la Chisinau participa trei grupuri distincte de manifestanti, care incearca sa exploateze politic criza cu care se confrunta Republica Moldova, cel care dicteaza fiind grupul partidelor proruse, explica istoricul Cosmin Popa, cercetator la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Romane.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Cosmin Popa subliniaza faptul ca populatia Republicii Moldova este prinsa in lupta dintre doua forte politice asociate cu structuri de crima organizata - "reteaua" Plahotniuc si "brigada" Dodon-Usatii -, guvernul Filip fiind, prin simpla sa existenta, o sursa de stabilitate.

De asemenea, istoricul explica de ce Platforma "DA" ar fi o "victima sigura" in cazul declansarii alegerilor anticipate.

Ce se intampla cu Republica Moldova? Cum s-a ajuns la actuala criza politica?

Republica Moldova a intrat intr-o evidenta criza structurala, la care, pe langa ineficienta pe termen lung a actului de guvernare, a contribuit si incercarea majoritatii partidelor politice de a instrumentaliza politic reactia generalizata de respingere a coruptiei. Un astfel de context politic, in care orientarile ideologice si optiunile de dezvoltare ale partidelor devin din ce in ce mai neclare, suprapus pe un adevarat marasm economic si social, la care adaugam si o acuta criza identitara, ne apropie extrem de periculos de momentul in care putem contabiliza esecul Republicii Moldova ca stat.

Din pacate, populatia Moldovei este prinsa la mijloc intr-o inclestare teribila a doua forte politice, ambele puternic asociate cu structuri de crima organizata, care actioneaza in spatiul postsovietic. Este vorba despre "reteaua Plahotniuc" si Partidul Socialist al lui Igor Dodon, care actioneaza impreuna cu gruparea "Nasa Partia" a lui Usatii, nimic altceva decat o imensa "brigada", organizata dupa toate principiile gruparilor mafiote rusesti.

Undeva, la marginea acestui mare joc se afla structurile politice care se revendica, cel putin public, de la orientarea vestica a Moldovei, fie ca vorbim despre partidele traditionale, PL si PLDM sau despre Platforma "Demnitate si Adevar", care crede ca poate beneficia politic de pe urma frontului de lupta deschis de formatiunile proruse.

Putea fi evitata aceasta criza?

Judecand dupa datele "obiective" ale situatiei din Republica Moldova, o astfel de criza este greu de crezut ca putea fi evitata.

Absenta unei opinii majoritare in randul populatiei cu privire la traseul politic si economic pe care trebuie sa-l urmeze tara a predispus la aparitia unor forte politice cu orientari diametral opuse. La aceasta se adauga si o cultura politica precara, construita pe tipare estice, si un sistem institutional slab, factori care au oferit un spatiu larg de manifestare tuturor fortelor interesate in destabilizarea tarii.

La toate acesea s-a adaugat un lung sir de greseli politice. Prima dintre ele este legata de "consensul" fortelor politice in a mentine institutiile menite sa lupte impotriva coruptiei intr-o zona de incertitudine, lipsindu-le de legi si proceduri clare, precum si de capacitatile tehnice de a-si indeplini obectivele.

A doua greseala strategica a fost incapacitatea partidelor din fosta coalitie proeuropeana de a gasi formule guvernamentale durabile, subordonand totul intereselor grupurilor dominante din partide. Rezultatul a fost convenirea unor formule guvernamentale bazate nu pe un consens politic major, ci pe un echilibru fragil intre diversele grupari din partide, fapt care le-a lipsit de un sprijin parlamentar solid, expunandu-le dinamicelor intelegeri oculte ale grupurilor transpartinice.

A treia a fost proasta administrare a acuzatiilor de mare coruptie, care a permis adversarilor din tabara prorusa sa "localizeze" coruptia exclusiv in tabara partidelor proeuropene, a PLDM in special. Un astfel de discurs, sustinut de o actiune politica bine organizata la nivel de strada, le-a permis acestora sa-si mascheze propriile legaturi cu structurile mafiote si sa castige noi sustinatori, prin promovarea unor mesaje pretins antioligarhice.

Cine sunt protestatarii aflati in strada zilele acestea? Cat de reprezentativi sunt ei pentru marea masa a populatiei? Si cum au ajuns umar langa umar Andrei Nastase, Igor Dodon si Renato Usatii, ce ii leaga?

In strada, la Chisinau, se afla cel putin trei grupuri distincte de oameni. Cel mai important contingent este acela al partidelor proruse, format din persoane aflate in legaturi stabile sau temporare cu structurile in jurul carora au fost agregate, Partidul Socialistilor si Nasa Partia. Disciplinat, activ si capabil de mobilizare masiva in termen de ore, grupul in cauza este daca nu cel mai numeros, atunci, cu siguranta, cel care dicteaza directia protestelor.

Al doilea grup este cel al Platformei "DA", atras de apelurile lui Andrei Nastase, care sustine ca o alianta cu fortele ruse este acceptabila daca duce la alungarea "guvernului oligarhic" si la declararea alegerilor anticipate.

Sustinatorii Platformei "DA" impreuna cu protestatarii scosi din case in baza unei reactii anti-sistem tipice, cei care formeaza al treilea grup, sunt cele mai eterogene contingente, animate probabil de mici nuclee, care nu pot rivaliza prin organizare si mijloace de mobilizare cu cel al fortelor proruse.

Reprezentativitatea protestatarilor este aproape absoluta, cel putin in ceea ce priveste nemultumirea legata de componenta guvernului Filip si de modul in care a fost adus la putere, insa mijloacele de lupta politica alese de alianta Dodon-Usatii-Nastase nu sunt sustinute de marea majoritate a moldovenilor, care intelege riscurile destabilizarii tarii pe termen lung.

Alianta intre cele trei structuri are la baza decizia fiecaruia dintre parteneri de a exploata politic criza, in speranta ca valul de nemultumire la adresa partidelor guvernamentale ii poate aduce la putere sau in proximitatea acesteia.

Aici se opresc, teoretic, asemanarile dintre gruparile proruse si Platforma "DA". In comparatie cu alianta Dodon-Usatii, Platforma "DA" este lipsita de capacitati organizatorice care sa-i permita sa exploateze o eventuala campanie electorala, transformand-o in "victima" sigura a celor doi, chiar de a doua zi dupa ipotetica declansare a alegerilor anticipate.

Cu sau fara voia sa, Andrei Nastase cautioneaza un protest organizat de formatiunile prorusesti, reprezentativ doar pentru o buna parte a populatiei rusofone din Moldova, permitandu-le lui Dodon si Usatii sa pretinda ca este un protest "national".

Iesirea in strada a altor lideri politici credibili, urmata de o disociere clara a manifestantilor proeuropeni de gruparea Dodon-Usatii, ar face protestul pe deplin reprezentativ. In orice caz, starea de revolta si de nemultumire profunda in Moldova este reala si acopera toate straturile sociale si etniile din aceasta tara.

In opinia dvs, guvernul Filip ar trebui lasat sa inceapa sa lucreze sau ar fi mai bine sa se ajunga la o resetare prin alegeri anticipate, asa cum sustin unii analisti? In acest din urma caz, care sunt rezultatele anticipate de sondaje?

Din pacate pentru Moldova, guvernul Filip, asupra caruia planeaza o serie de dubii rezonabile, incarneaza acum constitutionalitatea si stabilitatea. El nu va schimba radical stilul de guvernare al Moldovei, poate pe acela de comunicare, dar in momentul de fata simpla sa existenta este un fapt pozitiv, care califica Moldova in postura de interlocutor pentru tarile care sustin stabilizarea situatiei economice.

Organizate in primavara, alegerile anticipate ar aduce o victorie zdrobitoare formatiunilor proruse. Asta nu pentru ca sunt sustinute de mare majoritate a populatiei, ci pentru ca au electoratul cel mai mobilizat si capacitatea organizatorica de a pune o serie de piedici candidatilor proveniti de la formatiunile proeuropene.

Stadiul de organizare a fortelor proeuropene, nou formate sau pe cale de agregare, nu le permite, cel putin in acest moment, sa participe cu sanse reale de castig la alegeri.

Un guvern de tehnocrati, varianta adoptata recent si de Romania, ar fi o solutie posibila de iesire din criza?

In Moldova nu exista disponibilitatea politica de a sustine un guvern tehnocrat, eventual doar ca formula tranzitorie, pentru orgnizarea alegerilor anticipate. Nu exista o personalitate politica acceptata de majoritate care sa gireze o astfel de solutie.

In martie 2016 expira mandatul presedintelui Timofti. La ce sa ne asteptam?

Daca nu intervin repozitionari majore in Parlament, mi-e teama ca terminarea mandatului presedintelui Timofti nu va face decat sa adanceasca criza.

Presedintele Germaniei s-a interesat recent, in mod surprinzator, de procentul cetatenilor moldoveni care doresc unirea cu Romania. Cum interpretati acest gest? Credeti ca unirea cu Romania este un proiect fezabil si daca da, cand si cum s-ar putea face, iar daca nu, de ce?

Unirea Moldovei cu Romania este un scenariu, chiar daca putin probabil, pentru foarte multe dintre cancelariile occidentale. Pe cale de consecinta, interesul exprimat de presedintele german, cu ocazia prezentarii scrisorilor de acreditare ale noului ambasador moldovean, este legitim si normal. Germania, in mod traditional, este o tara sensibila la problematica unirii, chiar daca interesele sale de mare putere si "obligatiile istorice" fata de Rusia ii impun o politica atenta, prea putin dispusa sa accepte rasturnari dramatice de situatie.

Unirea Romaniei cu Moldova nu este fezabila in momentul de fata, desi personal mi-o doresc. Modernizarea incompleta a Romaniei, insuficienta resurselor necesare unui atat de complex si amplu proces de integrare, dar mai ales absenta unei viziuni strategice credibile cu privire la dezvoltarea tarii fac putin probabila unirea intre cele doua tari, cel putin in perspectiva imediata.

Evident, la toate acestea trebuie sa adaugam si faptul ca nu toti cetatenii Moldovei isi doresc acest lucru si ma tem ca nici majoritatea covarsitoare a romanilor.

Citeste si:
Președintele și autobuzul
Președintele și autobuzul
Prin depunerea listei cabinetului Cioloș și a programului de guvernare, luni, în Parlament, USR a propus, așa cum anunțase deja, varianta cu cele mai puține șanse de reușită: un guvern...
Vasile Dîncu, despre învestirea cabinetului Cioloș: "Nu putem să votăm acest guvern. Sigur că nimic nu este bătut în cuie până în momentul votului"
Vasile Dîncu, despre învestirea cabinetului Cioloș: "Nu putem să votăm acest guvern. Sigur că nimic nu este bătut în cuie până în momentul votului"
Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Vasile Dîncu, afirmă că premierul desemnat, Dacian Cioloş, nu a cerut votul PSD şi nu a venit să facă o ofertă, iar Guvernul său are puţine...
Sursa: Ziare.com