Este Republica Moldova o tema si pentru Romania? Despre cum poate fi deturnat un vot si care sunt solutiile Interviu

Joi, 05 Iulie 2018, ora 12:07
2823 citiri
Este Republica Moldova o tema si pentru Romania? Despre cum poate fi deturnat un vot si care sunt solutiile Interviu
Foto: diez.md

Invalidarea alegerilor castigate de Andrei Nastase la Chisinau a determinat Parlamentul European sa puna pe agenda problema Republicii Moldova si a sanctiunilor care i-ar putea face pe liderii politici sa repuna tara pe fagasul democratic.

Lucrurile nu sunt insa simple: desi puterea lui Plahotniuc are rating negativ de 90%, aceasta poate influenta decisiv rezultatele unui scrutin. Este insa Republica Moldova o tema si pentru Romania?

SUA si UE au reactionat ferm dupa mentinerea deciziei de anulare a alegerilor din Chisinau: hotararea Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova a intarit perceptia publicului asupra ingerintei politice in sistemul judiciar al Republicii Moldova.

E bine ca Romania sa taca sau, din contra, ar trebui sa isi compuna un mesaj diplomatic clar, care sa nu insemne imixtiune in politica interna a Republicii Moldova, dar nici indiferenta? Ce inseamna invalidarea scrutinului de la Chisinau pentru alegerile legislative care urmeaza?

Sunt intrebari la cald, la care l-am invitat pe Vladimir Socor, analist al Fundatiei Jamestown din Washington, specializat in spatiul ex-sovietic, sa raspunda intr-un scurt interviu acordat Ziare.com.

Cum arata situatia de la Chisinau - care sunt grilele de lectura?

Anularea dictatoriala a alegerii primarului de Chisinau a determinat principalele cancelarii occidentale sa revizuiasca grila de lectura, potrivit careia puterea condusa de domnul Plahotniuc ar fi fost pro-europeana si merita sprijin ca atare.

Acest calcul strategic gresit era deja pe cale de corectare la Comisia Europeana, dar a inceput sa fie re-evaluat si in Washington. Noul ambasador american in Chisinau va trebui sa abandoneze viziunea fostului ambasador, care propunea sa alinieze opozitia autentic pro-europeana la remorca actualei puteri, una pseudo-europeana, cleptocratica.

Combinatia propusa urmarea, desigur, izolarea partidului rusofil al socialistilor. Dar este o strategie perdanta, mizind pe o putere profund corupta, detestata de electorat, si riscand compromiterea opozitiei pro-europene in cazul unei asocieri cu aceasta putere.

Conform mai tuturor sondajelor, "Coordonatorul" puterii, domnul Plahotniuc, are rating negativ de 90%, iar al sau Partid Democrat ratinguri care anevoie trec pragul electoral. In schimb, puterea are capacitatea sa influenteze decisiv

rezultatele alegerilor.

Mai e valabil registrul acesta dihotomic, in care o tabara e pro-rusa si una pro-europeana?

Dihotomia pro-rus versus pro-european ramane in general valabila la nivelul populatiei, dar trebuie sa tinem seama de categoria larga, fluctuanta, a celor nedecisi.

Dihotomia este mai mult latenta, dar o exacerbeaza periodic liderii politici, care, in loc de reforme si viata civilizata, ofera "agende geopolitice" unei populatii saracite si dezorientate.

Partidele opozitiei pro-europene conduse de Maia Sandu si Andrei Nastase, asumandu-si clar orientarea europeana, subliniaza reformele (factor coagulant), nu "geopolitica" (factor divizant) in campaniile lor electorale.

Aceasta este, chiar aritmetic, strategia electorala optima in circumstantele Republicii Moldova. Cu aceasta strategie a castigat acum Andrei Nastase alegerea de primar in Chisinau contra socialistilor, iar Maia Sandu a ajuns foarte aproape (48%) de a castiga alegerea prezidentiala contra socialistului Igor Dodon in 2016.

Sandu si Nastase au reusit aceste performante fiind lipsiti de resurse de orice fel si asaltati de televiziunile aceluiasi domn Plahotniuc, care pretinde ca el ii combate pe socialisti.

Care este miza invalidarii alegerilor pentru Primaria Chisinau? S-a vorbit si despre faptul ca Andrei Nastase ar putea capitaliza acest leadership al unor proteste care ar putea mobiliza societatea.

Miza anularii alegerii din Chisinau are legatura cu alegerile parlamentare de la toamna, in doua privinte.

1. Sistemul patronat de Plahotniuc demonstreaza ca poate schimba rezultatele votului, punand in functiune "verticala puterii" prin tribunale si comisii electorale. Abuzuri de acest tip se pot repeta in alegerile parlamentare la toamna, mai ales in circumscriptii uninominale.

2. Partidele conduse de domnii Dodon si Plahotniuc au votat in Parlament, impreuna, adoptarea sistemului electoral mixt, urmarind sa domine noul Parlament. Conform acestei intelegeri, socialistii lui Dodon (partidul cu cel mai mare rating) ar obtine majoritatea in scrutinul proportional pe liste de partide, in timp ce Partidul Democrat al lui Plahotniuc (partid cu rating mic, dar putere multa) ar asigura alegerea propriilor sai candidati cu etichete de "independenti" in circumscriptii unininominale.

Primul test al acestei metode s-a vazut in turul intai al alegerii primarului de Chisinau, unde candidata nominal independenta Silvia Radu, o persoana respectabila, a fost sustinuta puternic de organizatia domnului Plahotniuc. In pofida acestui sprijin -sau poate din cauza acestui sprijin toxic - doamna Radu nu a reusit sa ajunga in turul al doilea. Electoratul chisinauean este mai sofisticat decat cel de prin raioane, acolo vor avea sanse mai mari candidatii camuflati ca "independenti".

Parlamentul European discuta, joi, situatia Republicii Moldova. Care este politica UE fata de Chisinau si care sunt mecanismele pe care le are pentru a spijini traseul democratic al tarii? Dar vointa politica?

In Parlamentul European si in alte foruri din Bruxelles, Partidul Popular European este principala forta politica (dar nu singura), care sprijina partidele conduse de Maia Sandu si Andrei Nastase. Comisia Europeana a anulat sau suspendat unele programe de ajutor financiar, printre care cel pentru reformarea justitiei, sector nereformat in pofida ajutorului.

Asistenta macro-financiara va ramane suspendata, mai ales dupa anularea ilegala a alegerii primarului de Chisinau.

Acest soc ar trebui sa determine Comisia Europeana sa adopte o atitudine mai ferma contra schimbarii abuzive a sistemului electoral prin intelegerea Plahotniuc-Dodon.

Pana acum, Comisia parea sa se fi resemnat cu faptul implinit, cerand unele modificari ne-esentiale.

Bruxelles-ul, ca si Washingtonul sau Bucurestiul, sperasera ca puterea de facto a domnului Plahotniuc ar asigura "orientarea europeana" a Republicii Moldova sau macar "stabilitatea" acesteia. O ipoteza infirmata pas cu pas, deoarece a confundat stabilitatea cu capacitatea unei puteri profund nepopulare de a controla situatia prin mijloace ilegale.

S-a infirmat si prezumptiunea ca nu ar exista in Republica Moldova o opozitie pro-europeana autentica, cu potential electoral mare.

Dar aceasta forta, PDA si PAS, a aparut si a demonstrat potentialul ei electoral.

Am vazut reactii din partea UE, am vazut reactii din partea Ambasadei SUA la Chisinau. Niciun cuvant insa de la Bucuresti. Cum vedeti acest lucru? Trebuia Romania sa isi asume o pozitie sau a facut bine, cu argumentul ca politica interna apartine doar Chisinaului?

Dupa anularea alegerii primarului de Chisinau, reactia Guvernului Romaniei s-a limitat la o declaratie a ministrului de Externe, perfect corecta in continut si forma, dar izolata, ramasa cumva in aer. Se poate presupune ca are loc si in Bucuresti o re-evaluare a situatiei din Republica Moldova, a caracterului si intentiilor puterii de acolo, si a atitudinii de pana acum a Bucurestiului in raport cu partidele realmente pro-europene PAS si PDA.

Re-evaluarea pe toate aceste planuri se manifesta deja cu claritate in Bucuresti la partidele Opozitiei parlamentare.

Desigur, Guvernul Romaniei nu se poate amesteca in politica interna a Republicii Moldova. Dar o implicare corecta, perfect admisibila, poate incepe la nivelul mesajelor publice. Aprecieri potrivit carora guvernarea domnului Plahotniuc ar fi "pro-europeana" sau ca ar "continua parcursul european" sunt contrazise de situatia de acolo si risca sa asocieze guvernele care emit asemenea aprecieri (a fost cazul Uniunii Europene si al Washingtonului pana recent), in perceptia populatiei, cu puterea cea mai corupta, cea mai dezaprobata din cate a avut Republica Moldova.

Comunicarea mesajelor publice, ca si constructia parteneriatelor politice in Republica Moldova, mai ales acum in preajma alegerilor, pot fi legitim abordate dupa exemplul Partidului Popular European.

Care este cea mai mare piedica pentru ca Republica Moldova sa devina o tara europeana cu drepturi depline?

Cea mai mare piedica a europenizarii Republicii Moldova (piedica actuala, afara de piedici istorice) este, cred, statul capturat si folosit in interesul grupului de la putere.

Acest tip de stat este prin definitie incapabil sa europenizeze Republica Moldova, si nici nu urmareste in realitate acest obiectiv.

Institutiile sunt subordonate mecanismului denumit verticala puterii; iar "Coordonatorul" sistemului, domnul Plahotniuc, nu poarta nicio responsabilitate legala sau constitutionala.

Sistemul s-a format sub acoperirea lozincilor pro-europene si incearca acum sa-si mentina puterea invocand tot lozinci europene ca alibi. Ele ascund si relatia tactica Plahotniuc-Dodon, care le asigura socialistilor rusofili largi posibilitati pentru agitatie anti-europeana.

Socialistii sunt singurul partid caruia Coordonatorul i-a permis sa se dezvolte, fara sa-i aplice niciuna dintre metodele cu care acelasi domn Plahotniuc a distrus toate celelalte partide parlamentare. Televiziunile sale, practic, l-au facut presedinte pe Dodon impotriva adversarului lor comun, Maia Sandu, in 2016. Dupa care Plahotniuc a lichidat rapid imputernicirile prezidentiale ale lui Dodon, neutralizindu-i orice veleitati de putere.

Obiectivul actual al colaborarii lor este crearea unui sistem bipartit in Parlament dupa alegerile de la toamna: partidul lui Plahotniuc cu puterea reala, socialistii in rolul unei opozitii teatrale si partidele pro-europene marginalizate, daca nu chiar excluse. Acesta este scopul schimbarii sistemului electoral, negociata si votata impreuna de partidele lui Plahotniuc si Dodon.

Cooperarea lor este de natura tactica, dar are totusi o baza constanta: zadarnicirea europenizarii (europenizarea i-ar lipsi de putere) si ostilitatea lor comuna fata de partidele pro-europene PDA si PAS.

Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
#Chisinau Republica Moldova Plahotniuc UE , #Moldova