Curtea Constitutionala, identitatea romaneasca si alegerile din R. Moldova

Una dintre mizele politicii externe romanesti in 2014 tine de gestionarea "vecinatatii europene" - "strainatatea apropiata", in versiune rusa -, in particular R. Moldova.

Indiferent daca Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius (noiembrie 2013) va fi un succes (Ucraina va semna Acordul de Asociere si Acordul de Liber Schimb cu UE) sau un esec (respectiv Ucraina nu va semna nimic), anul electoral de pe ambele maluri ale Prutului va face ca relatia Bucuresti-Chisinau sa devina una esentiala pe agenda politica.

Chestiunea este inevitabila, mai ales ca la Chisinau se deruleaza un episod hotarator, desi putin sesizat, pentru viitoarea configuratie politica a malului stang al Prutului.

Este vorba despre batalia pentru identitatea romaneasca care se poarta in acest moment prin intermediul Curtii Constitutionale, devenita acum reper major in aceasta disputa.

Sa vedem cum.

O sesizare pentru (ne) linistea noastra

La inceput a fost initiativa deputatei Ana Gutu, care a depus, la 26 martie 2013, o sesizare la Curtea Constitutionala, prin care cerea CC sa se pronunte daca sintagma "limba moldoveneasca, functionand pe baza grafiei latine" (Art. 13 din Constitutia RM) poate fi echivalata semantic cu sintagma "limba romana".

Ideea de echivalare este periculoasa cel putin din cateva motive:

1. Echivalarea inseamna deschiderea Cutiei Pandorei a discutiei identitare pe terenul adversarului. Cum am reactiona daca am vedea o enormitate de genul echivalarii la CC din Austria a "limbii austriece cu grafie latina" cu "limba germana"? Simpla idee de a echivala un adevar cu o minciuna ar trebui sa ne puna in garda, pentru ca genereaza precedente periculoase.

2. Daca "limba moldoveneasca, functionand pe baza grafiei latine" ar fi echivalenta cu "limba romana", ce facem cu "limba moldoveneasca, functionand pe baza grafiei chirilice"? Ea nu este limba romana? Si daca nu este, atunci sovieticii au avut dreptate?

3. Echivalarea ar da apa la moara tuturor celor care, pe viitor, se vor opune unei schimbari a rusinosului articol 13 din Constitutie. Daca sunt echivalente, de ce sa schimbam "limba moldoveneasca, functionand pe baza grafiei latine" cu limba romana?

4. Argumentul dupa care la Consiliul Europei "limba moldoveneasca" figureaza printre limbile oficiale ale statelor-membre ale CoE nu este foarte puternic. "Limba moldoveneasca" figureaza acolo pentru ca asa stipuleaza Constitutia RM. Iar o eventuala decizie a CC de echivalare nu schimba Constitutia republicii.

5. Echivalarea lingvistica, odata adoptata, va sterge o linie rosie importanta a pragmatismului identitar. Pana unde se poate merge cu acest pragmatism? Care este linia dincolo de care compromisul si concesia devin umilinte nationale? Ca nu se poate astazi schimbarea Constitutiei prin referendum sau initiativa parlamentara? Este foarte probabil. Dar asta nu inseamna ca nu se va putea schimba maine sau poimaine.

Nu e clar ce se va intampla cu sesizarea. Deocamdata, CC nu a luat-o in discutie, sedinta din 12 septembrie, cand urma sa fie discutata, fiind amanata.

Citeste si Inlocuirea limbii moldovenesti cu romana: Dupa umilinte, vom avea un moment de demnitate - Interviu

Ziua Limbii Romane, semn al victoriei in fata totalitarismului rosu - Interviu

Declaratia de Independenta nu este neconstitutionala!

Pe 17 septembrie 2013, cinci membri ai Partidului Liberal condus de Mihai Ghimpu depun o alta sesizare la CC, in care interpretarile juridice devin mult mai subtile. Deputatii solicita CC sa se pronunte daca "Declaratia de Independenta a Republicii Moldova - documentul fondator al insusi statului R. Moldova, n.n. - face sau nu corp comun cu Constitutia" si, prin urmare, "poate servi ca izvor de drept la interpretarea normelor constitutionale si/sau la controlul constitutionalitatii actelor juridice pasibile de control al constitutionalitatii".

Si, strict din aceasta perspectiva, se pune intrebarea legata de denumirea corecta a limbii de stat si anume: "limba romana" (asa cum apare in Declaratia de Independenta) sau "limba moldoveneasca functionand pe baza grafiei latine" (Constitutia RM)?

In acest caz, problema echivalarii nici macar nu exista, caci CC este invitata sa dea un raspuns transant, odata pentru totdeauna, unei intrebari precise.

Sa fim bine intelesi. Nu discutam aici aspectele juridice sau constitutionale ale sesizarii in cauza. Este treaba CC a R.Moldova si numai a ei sa o evalueze din aceasta perspectiva si sa fie perfect neinteresata de consecintele politice ale unei decizii juridice. Dar pentru ca in R.Moldova simpla afirmatie "sunt roman" sau "vorbesc romaneste" este (inca) una politica, impactul sesizarii liberalilor din acest punct de vedere nu poate fi neglijat.

Avem de-a face, indirect, cu un veritabil proiect politic.

Declaratia de Independenta luata in serios

Daca CC va accepta sesizarea liberalilor si va include Declaratia de Independenta din 27 august 1991 in corpul comun constitutional ("bloc de constitutionalitate"), atunci vizate pot fi si alte aspecte, dincolo de denumirea corecta a limbii romane, prezente in textul votat de deputati pe 27 august.

Iata doar trei dintre ele.

1. Declaratia de Independenta stipuleaza clar ca Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Herta sunt teritorii "ocupate prin forta la 28 iunie 1940", respectiv se precizeaza, indubitabil, ca este vorba de "ocupatie". Adica, exact ceea ce stipula si Decretul nr 376 al presedintelui Mihai Ghimpu din 24 iunie 2010, prin care se declara ziua de 28 iunie drept "Ziua ocupatiei sovietice".

Academia de Stiinte a Republicii Moldova aprecia, la vremea respectiva, ca decretul presedintelui intermar "reflecta adevarul istoric". Cu toate acestea, Curtea Constitutionala a declarat Decretul atunci, la 12 iulie 2010, drept neconstitutional. Dar in cazul preluarii Declaratiei de Independenta in corpul constitutional, se deschide firesc drumul reevaluarii Decretului din 24 iunie 2010 si a declararii zilei de 28 iunie ca Zi a ocupatiei sovietice.

2. Declaratia de Independenta vorbeste clar despre "starea ilegala de ocupatie" in care se gaseste R.Moldova ca urmare a prezentei trupelor sovietice/ruse. In conditiile de astazi, cand nici in formatele bilaterale, nici in formatul 5 plus 2, nu se negocieaza explicit retragerea trupelor Federatiei Ruse de pe teritoriul RMoldova, includerea Declaratiei de Independenta in corpul costitutional va permite Chisinaului sa readuca in discutie, inclusiv la nivel international, prezenta ilegala a trupelor ruse.

3. Si, nu in ultimul rand, Declaratia de Independenta face referire si la faptul ca "intelegerea incheiata la 23 august 1939, intre Guvernul U.R.S.S. si Guvernul German" a fost considerata de multe stat si Parlamente "ca nula ab initio si cer lichidarea consecintelor politico-juridice ale acesteia". Care sunt posibilitatie includerii in campul constitutional a acestui aspect este inca prematur sa evaluam, dar e limpede ca si acest punct va deveni posibil reper in dezbaterile care vor (re) configura spatiul politic al RM in alegerile parlamentare din noiembrie 2014.

Chestiunea identitara revine pe agenda

Aparent tehnica si specioasa - dovada sta si faptul ca presa a reflectat deseori superficial mizele ei -, consecintele politice ale subtilei sesizari din 17 septembrie 2013 la CC sunt cruciale. E greu sa ocolesti sau sa ignori provocarea.

Inaintea sedintei CC din 12 iulie 2010, care urma sa cerceteze constitutionalitatea Decretului lui Mihai Ghimpu din 24 iunie 2010, actualul ministru de Justitie, Oleg Efrim, spunea explicit: "Daca anulam acest decret, ar trebui sa declaram neconstitutionala si Declaratia de Independenta, ceea ce este absurd".

Avea dreptate. Astazi, dupa mai bine de trei ani de zile, intrebarea este aceeasi. In functie de raspunsul la ea, vom intelege mai bine cum se va (re) structura spatiul politic din R.Moldova in perspectiva alegerilor parlamentare din 2014. In 2013, rolul deciziilor CC pentru evolutia politica si perspectiva europeana a R.Moldova a fost major.

Din fericire sau nu, rolul CC si al judecatorilor ei, din acest punct de vedere, este departe de a se fi incheiat.

Dan Dungaciu este Director al Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane si Presedintele Fundatiei Universitare a Marii Negre.

Din 2009, Dan Dungaciu este profesor universitar si coordonator de doctorat la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti (Catedra de Sociologie). Din anul 2011, este directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane "Ion I. C. Bratianu". Din 2013, este presedintele Fundatiei Universitare a Marii Negre, aflata sub egida Academiei Romane.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...