Neutralitatea Republicii Moldova e o prostie. Scenariul reunirii, discutat deja cu Occidentul? Interviu

Neutralitatea Republicii Moldova, inscrisa in Constitutia statului de peste Prut, este o prostie, sustine deputatul moldovean Ana Gutu.

Pe baza unei contestatii depuse de catre aceasta, Curtea Constitutionala de la Chisinau a decretat ca limba romana este denumirea corecta a limbii oficiale a Republicii Moldova, ulterior fiind decorata de presedintele Romaniei, pentru demersurile realizate in interesul poporului roman de pe cele doua maluri ale Prutului.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Ana Gutu isi exprima optiunea pentru unirea Romaniei cu Republica Moldova, fara regiunea transnistreana, scenariu pe care banuieste ca l-au discutat deja si liderii occidentali.

"In conditiile in care in cateva ore (exact de atat timp are nevoie armata a 14-a stationata in Transnistria separatista sa invadeze malul drept al Nistrului) Putin va ocupa RM dupa modelul Crimeii, cred ca Republica Moldova se va reuni cu Romania, dar fara regiunea separatista din stanga Nistrului. Banuiesc ca acest scenariu a si fost deja discutat de cancelariile europene si nord-americane", ne-a declarat Ana Gutu.

Ne aflam in plina campanie electorala pe cele doua maluri ale Prutului, prezidentiale in Romania si parlamentare in Rep. Moldova. Ce sperante au moldovenii de la candidatii din Romania?

Romanii din cel de-al doilea stat romanesc, Republica Moldova, inteleg foarte bine ca de viitorul presedinte al Romaniei va depinde si soarta R. Moldova. Poate e prea tare spus, dar, in conditiile crizei geopolitice complicate, rolul Romaniei devine crucial pentru securitatea cetatenilor din RM. Iar aceasta securitate inseamna, in primul rand, nepermiterea deraierii crizei din Ucraina prin escaladarea acesteia in RM.

Viitorul presedinte al Romaniei trebuie sa actioneze si sa gandeasca, asumandu-si rolul unui presedinte al celor doua state romanesti. Aceasta nu inseamna ca neglijez rolul suveran al presedintelui RM, dar aceasta inseamna, dupa mine, ca ponderea si puterea decizionala a presedintelui Romaniei e mult mai mare si e definitorie pe plan european.

RM are de trecut si testul parlamentarelor din 30 noiembrie 2014, dupa care e de dorit sa fie asigurata continuitatea parcursului european prin accelerarea reformelor structurale, in justitie, cu precadere.

Speram ca si in aceasta problema viitorul presedinte al Romaniei trebuie sa fie dispus sa favorizeze un eventual transfer de experienta, inclusiv resurse umane, pentru a ajunge in RM la nivelul de functionare a justitiei ca in Romania.

Sunteti "vinovata" de clarificarea constitutionala prin care s-a stabilit ca limba oficiala din Republica Moldova este limba romana. Era nevoie de o astfel de clarificare si ce semnificatie are acest rezultat?

Constitutionalizarea Declaratiei de Independenta, iar prin ea - a limbii romane (dupa modelul francez), a fost un eveniment juridic si politic, importanta caruia va fi apreciata peste ani.

Am venit in politica din mediul academic, unde nu exista demagogii referitor la limba romana si identitatea romaneasca a basarabenilor. Am constatat ca in actele normative peste tot figura fie limba moldoveneasca, fie limba de stat (sintagma din art.13 al Constitutiei). Ideea de a sesiza Curtea Constitutionala o aveam demult, asteptam permisiunea sefilor de partid, ca asa e moda la noi.

La 26 martie, in plina criza politica, atunci cand mi-a stat clar ca nu voi mai fi in viitorul Parlament, am depus sesizarea la CC. Peste 8 luni, (dupa asteptari birocratice motivate politic - urma Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde RM a parafat Acordul de Asociere la UE), Curtea s-a expus.

Acum in Parlament si la Guvern nu mai apare sintagma suparatoare nici in tratatele internationale cu RM, nici in actele normative, cu mici exceptii in cazuri de rea vointa.

Exista sondaje care arata ca 1 din 2 moldoveni este favorabil reunirii, un procent in crestere fata de perioada comunista. Care considerati ca sunt cauzele acestui trend crescator?

Educatia populatiei, accesul la surse media, aparitia ONG-urilor unioniste, campaniile de informare a cetatenilor referitor la avantajele reunificarii celor doua state romanesti si, intr-un anumit sens, criza din regiune, mai exact razboiul de agresiune a Rusiei impotriva Ucrainei.

In Romania subiectul reunirii a devenit unul de dezbatere publica. Se poate vedea acest lucru de la Chisinau si care este reactia la nivel politic, dar si la nivel de societate civila?

Ar fi foarte frumos ca subiectul reunirii sa nu ramana doar slogan de campanie, ci sa se transforme, in primul rand, intr-un proiect constitutional al Romaniei (prin amendarea Constitutiei in acest sens si asigurarea reunirii celor doua state romanesti statut de norma constitutionala), in al doilea rand, intr-un document strategic, cu date punctuale si programatice, cu indicarea termenilor, costurilor si finalitatilor de reintegrare a celor doua state romanesti - pe capitole sectoriale: economie si infrastructura, sistem militar, legislatie, sistem diplomatic etc.

Ar fi un pas decisiv si concret, care, fiind promovat metodic in RM, va fi agreat si de politicieni, si de cetatenii simpli. Deocamdata, oportunismul politic nu le permite liderilor politici de la Chisinau sa vorbeasca deschis despre reunirea celor doua state romanesti, deseori subiectul trezind controverse si animozitati.

Constituie unionismul un subiect electoral in Republica Moldova, asa cum este el in Romania?

Spre regret, nu, cu exceptia Partidului National Liberal, care, dupa ani de activitate dificila, inclusiv prin batalia data in instantele judecatoresti, a reusit sa includa in statutul sau dezideratul reunirii cu Romania.

Care considerati ca ar putea fi cauzele ce ar putea duce Republica Moldova spre reunire?

Una din cele mai relevante, nu cauze, mai degraba un factor catalizator, ar fi razboiul din Ucraina.

In conditiile in care in cateva ore (exact de atata timp are nevoie armata a 14-a stationata in Transnistria separatista sa invadeze malul drept al Nistrului) Putin va ocupa RM dupa modelul Crimeii, cred ca Republica Moldova se va reuni cu Romania, dar fara regiunea separatista din stanga Nistrului.

Banuiesc ca acest scenariu a si fost deja discutat de cancelariile europene si nord-americane. Calea mai evolutiva va dura ceva timp, e nevoie de schimbat mentalitatile sociale, de educat populatia in sensul revenirii ei spirituale la sursa identitara romaneasca si constientizarea in masa a acestei identitati.

La Bucuresti se vorbeste de anul 2018. Exista suficient timp pentru ca acest termen sa fie unul real si din punct de vedere al clasei politice de la Chisinau?

Nu vreau sa fiu pesimista, dar catre acea data maximum ce se poate fi realizat este accederea RM in UE si nici aceasta nu mai e sigur, tinand cont de prioritatile federalistului Jean-Claude Junker, presedintele Comisiei Europene, care a spus clar ca in urmatorii 5 ani UE nu se va extinde catre nici un stat din vecinatate.

Cat priveste clasa politica din RM, este una imatura, oportunista, cu un grad simplificat de responsabilitate, tributara trecutului sovietic.

Ce sta acum in fata reunirii? Ce ne opreste?

Lipsa de vointa politica si de pragmatism pe ambele maluri ale Prutului. Cartea Basarabiei e jucata cand vine vreo electorala, apoi promisiunile devin din ce in ce mai aporetice si ocolitoare de subiect.

Totusi, principalul impediment este lipsa unei mase critice constiente in RM, o masa critica ce ar cere reunirea celor doua state romanesti prin vot, prin manifestarea plenara a acestui deziderat atat in discursul public national, cat si cel international, fara ca acesta sa fie catalogat drept un discurs extremist, asa cum e deseori catalogat aici in RM, chiar de unii oficiali si birocrati europeni.

Federatia Rusa are trupe pe teritoriul celui de al doilea stat romanesc. In aceste conditii este neutralitatea o solutie?

Neutralitatea e o prostie, pe care trebuie sa si-o asume inclusiv politicienii din anii '90, caci ei au permis intr-un mod impardonabil de iresponsabil introducerea acestui concept in Constitutie. O nerozie mai mare decat neutralitatea, inclusa in Constitutie, dupa un conflict armat, dupa ocuparea de facto a teritoriului RM din stanga Nistrului de catre armata rusa, nici ca putea fi gandita.

Lipsa unui discurs politic ferm, care ar fi transat necesitatea iesirii de sub influenta ruseasca imediat dupa declararea independentei RM in 1991, a impiedicat RM sa se ralieze la destinul statelor Baltice.

La inceputul secolului 21, in conditiile redesenarii hartilor geografice prin modelul razboaielor hibride, prin anexarea teritoriilor straine (cazul Crimeii), nu e niciun milimetru loc pentru neutralitate.

Se intrevad solutii pentru conflictul transnistrean?

Opinia mea este ca pe termen scurt si mediu conflictul transnistrean nu va putea fi solutionat din punct de vedere politic.

Nedorinta Rusiei de a-si retrage armata, de a schimba formatul fortelor pacificatoare militare pe unul civil international, zombarea populatiei din stanga Nistrului nu vor permite o solutie grabnica a acestui conflict.

Eu as fi si mai explicita - Republica Moldova a pierdut regiunea din stanga Nistrului pentru totdeauna.

Daca acesta ar fi pretul reunirii celor doua state romanesti, cu o posibila recuperare a acestui teritoriu intr-un viitor mai indepartat, eu as accepta-o. Spun acest lucru, fiindca nu fac campanie electorala si m-am retras din batalia politica pentru functii publice sau mandat de deputat in RM.

Situatia din Ucraina poate constitui un precedent periculos pentru viitorul Republicii Moldova?

Un scenariu cred ca ar putea exista in capul militaristilor rusi, dar Rusia a esuat in Ucraina, chiar daca a adus dezastrul politic si democratic in aceasta tara, dar a esuat, nu a putut crea Novorosia, pentru a asocia la acest teritoriu si Transnistria. Prinsa intre sanctiunile economice internationale, nu cred ca Rusia va indrazni sa destabilizeze RM dupa modelul Ucrainei, dar, cu siguranta, o face demult prin alte mijloace: propaganda fatisa, finantarea directa a partidelor neo-fasciste pro-uniunea vamala, prin declansarea provocarilor de tot genul in randul populatiei rusofone si rusofile.

Vedem relatii oficiale intre partidele din Romania si cele din Republica Moldova. Putem considera acest lucru ca un semnal?

Spre regret relatiile de cooperare la nivel de partide politice-surori nu sunt neaparat promotoare ale ideii reunirii celor doua state romanesti. Sunt relatii de corespondenta mai mult si de complezenta.

Din punctul meu de vedere, colaborarea pe dimensiunea politica intre Romania si RM nu trebuie sa tina cont de culoare. Sloganul unic valabil in acest scop trebuie sa fie cel eminescian: suntem romani si punctum.

Ati legalizat limba romana in Republica Moldova. La ce surprize sa ne mai asteptam de la dvs?

Pentru moment parasesc procesul politic, deoarece mi-am asumat niste sacrificii in beneficiul parcursului european al RM si nu am fost inteleasa nici macar de proprii colegi. Revin in mediul academic, unde reunirea celor doua state romanesti s-a produs demult, fara a fi necesar sa cerem permisiunea politicienilor.

Voi continua sa fiu un cetatean activ in serviciul discipolilor tineri si colegilor universitari, deci si a societatii.

Interviu realizat pentru Ziare.com de Platforma Unionista ACTIUNEA 2012

Cătălin Cîrstoiu: „Expunerea asta mi-a făcut foarte mult rău. Nu mi se pare normal ca la grădiniţă copilul să fie fotografiat. M-am considerat hărţuit” VIDEO

Cătălin Cîrstoiu, candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei a afirmat că expunerea din ultima perioadă i-a făcut foarte mult rău în viaţa personală, subliniind că nu i se pare normal ca...

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...