Inlocuirea limbii moldovenesti cu romana: Dupa umilinte, vom avea un moment de demnitate - Interviu

Marti, 27 August 2013, ora 12:33
10080 citiri
Inlocuirea limbii moldovenesti cu romana: Dupa umilinte, vom avea un moment de demnitate - Interviu

"Denumirea limbii intr-un spatiu geopolitic constituit recent ca stat tine doar de opinia elitelor stiintifice, punct. Elitele si-au spus parerea, inclusiv pe timpul regimului totalitar-comunist. Buneii mei niciodata nu au folosit sintagma 'limba moldoveneasca', au trait in Romania Mare, au ramas fideli valorilor nationale romanesti", a declarat Ana Gutu, deputat al Republicii Moldova, pentru Ziare.com.

Aceasta a depus in luna martie o sesizare la Curtea Constitutionala de la Chisinau in care solicita inlocuirea limbii moldovenesti cu limba romana, iar magistratii vor dezbate subiectul in data de 12 septembrie.

Marti, 27 august, Republica Moldova sarbatoreste Ziua Independentei.

"In Declaratia de independenta a Republicii Moldova din 27 august 1991 denumirea limbii vorbite de catre locuitorii RM este corecta - limba romana. Cum poate un articol din constitutie, votata conjunctural intr-un parlament plin de nomenclaturisti-comunisti, sa fie superior Declaratiei de independenta? (...) Curtea Constitutionala, din componenta careia fac parte intelectuali de valoare, trebuie sa-si spuna cuvantul. A venit momentul propice (...) un moment de glorie si demnitate", a mai subliniat in interviul acordat Ziare.com, Ana Gutu, doctor in filologie romanica, deputat in parlamentul RM, presedinta Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, vice-presedinta grupului politic ALDE la APCE.

Cand si cum a aparut "limba moldoveneasca"?

Eu m-am pomenit din copilarie cu "limba moldoveneasca", dar si cu limba romana. M-am nascut in comuna Alexandru Ioan Cuza, judetul Cahul, aproape de Prut, am copilarit la Cahul, oras extrem de rusificat, unde, totusi, nestingherit priveam TVR 1.

Am avut carti romanesti in casa, parintii fiind profesori de romana si istorie, iar cartile le-am adus cu totii din Romania in 1967, cand am plecat impreuna cu bunica mea la Iasi si Galati la rude (cele trei surori ale bunicii si strabunica trecusera Prutul inca in 1933, dupa moartea strabunelului).

Pentru mama mea limba moldoveneasca s-a nascut in 1944, odata cu ocupatia ruseasca. Pana in 1944 mama facuse doua clase romanesti - profesoara de clase primare ii invata pe elevi limba romana, toate lectiile incepeau cu Tatal Nostru. Dupa venirea rusilor, aceeasi profesoara a trecut brusc, fara nicio explicatie, la alfabetul chirilic si la limba moldoveneasca. Din aceasta cauza mama a fost nevoita, ca si toti elevii semeni de-ai sai, sa repete clasa a doua. Consider ca anume atunci (bazandu-ma pe experienta mea si a parintilor mei pe termen istoric scurt si mediu) a luat nastere "limba moldoveneasca", o facatura ideologica de sorginte sovietica, menita sa distorsioneze constiinta nationala si sa fabrice o noua identitate - cea moldoveneasca.

De altfel, sa nu confundam identitatea si limba moldoveneasca de origine ideologica-sovietica, cu identitatea moldoveneasca de sorginte regionala - Moldova e o regiune romaneasca.

De ce ati facut aceasta sesizare abia acum? Ce v-a motivat?

Inca din primii ani de la 2009 incoace am inaintat un set de initiative legislative in parlamentul RM cu specific lingvistic, care vizau cunoasterea obligatorie a limbii romane de catre deputati si functionari de stat, sustinerea obligatorie a unui examen la limba romana si istoria romanilor pentru aspirantii la cetatenia RM, am elaborat un proiect de lege cu privire la politicile lingvistice, pe care l-am depus abia in acest an, deoarece nu aveam girul si sustinerea presedintelui de partid, pana mai recent, domnul Mihai Ghimpu.

Argumentul dumnealui era ca nu are rost sa depui proiect de lege, in care se opereaza cu "limba romana", pe cand Constitutia RM contine faimosul articol 13 despre "limba de stat" "limba moldoveneasca, functionand in baza alfabetului latin". In plus, pe interiorul coalitiei de guvernare se ajunsese la o intelegere de a nu pune in discutii subiecte sensibile ce tin de limba si identitate.

Eu nu am respectat aceasta prevedere, deoarece sunt, in primul rand, profesor-lingvist. In 2010 am inregistrat initiativa ce tinea de modificarea legii privitor la actele de stare civila, initiativa care a devansat pierderea la CEDO a procesului Cibotaru vs RM, in urma acestui proces guvernul a venit cu o contra-initiativa, similara cu a mea, prin care romanii din RM isi pot declara identitatea pe propria raspundere, fara a prezenta acte doveditoare. Legea a fost adoptata abia in 2011, din pacate in 2010, proiectul meu a fost retrimis in comisii, la sugestia vice-presedintei parlamentului care modera sedinta, doamna Palihovici, la propunerea liderilor fractiunilor PD si PLDM.

Ideea sesizarii la Curtea Constitutionala a RM referitor la interpretarea art.13 din Constitutie o aveam demult in cap. Am sugerat-o de mai multe ori colegului meu de atunci Valeriu Munteanu, el mi-a comentat ca lucreaza la aceasta sesizare, ca o va lansa mai tarziu.

La 5 martie a cazut guvernul Filat. Liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu a deraiat de la ideea europeana, contribuind imens la caderea guvernului, chiar daca nu a votat pentru demiterea lui. Eu am simtit ca nu-l mai pot urma. Criza politica era in toi, deasupra RM planau alegerile anticipate.

Nu aveam de gand sa candidez din nou pentru un mandat de deputat, eram de fapt si in dizgratia liderului de partid, deoarece sunt o persoana franca si spun lucrurilor pe nume, iar astfel de oameni nu sunt agreati de liderii politici din RM.

Am actionat pe cont propriu, am elaborat textul sesizarii, am depus-o la cancelarie la 26 martie, odata cu proiectul de lege privitor la politicile lingvistice. Atunci m-am gandit ca, in eventualitatea anticipatelor, Curtea, totusi, va examina sesizarea mea, cu atat mai mult ca a fost reinnoita complet componenta CC in iarna 2013.

Nu puteam sa depun pana in 2013 sesizarea cu privire la interpretarea art.13 din Constitutie la o Curte constitutionala, unde absolut toti judecatorii era oamenii comunistilor - ar fi fost un non-sens.

Care sunt argumentele dvs? In ce proportie credeti ca va impartasesc opinia concetatenii dvs?

In Declaratia de independenta a RM din 27 august 1991 denumirea limbii vorbite de catre locuitorii RM este corecta - limba romana. Cum poate un articol din constitutie, votata conjunctural intr-un parlament plin de nomenclaturisti-comunisti, sa fie superior Declaratiei de independenta?

Contradictia dintre actul fondator al statului Republica Moldova si art.13 din Constitutie creeaza mari divergente la nivel politic. Denumirea incorecta a limbii in constitutie este speculata in mod abuziv.

O exegeza constitutionala, prin care s-ar echivala din punct de vedere juridic sintagma "limba romana" cu sintagma "limba moldoveneasca functionand in baza alfabetului latin" (chiar daca imi dau seama ca e o nerozie - cum pot fi echivalate din punct de vedere juridic doua sintagme cu un continut lingvistic?!) ar permite, in baza demersurilor diplomatice sa excludem "limba moldoveneasca" de la Consiliul Europei si ONU, din toate documentele birocratice nationale si internationale.

Din acest punct de vedere am reabilita, chiar daca e sa fie cu intarziere, limba romana din RM, i-am reduce la tacere pe politicienii de stanga, acoliti ai estului imperial rusesc, care nu au doctrina, ci doar o singura obsesie - sa salveze identitatea si limba moldoveneasca, infipta in spatiul dintre Prut si Nistru cu pretul genocidului in masa prin deportari silite si foamete organizata.

Cat priveste opinia concetatenilor, nu o data am mentionat ca denumirea corecta a limbii nu tine de competenta cetatenilor, mai ales atunci cand marea majoritate inca este prizoniera trecutului totalitar-comunist.

Denumirea limbii intr-un spatiu geopolitic constituit recent ca stat tine doar de opinia elitelor stiintifice, punct. Elitele si-au spus parerea, inclusiv pe timpul regimului totalitar-comunist. Buneii mei niciodata nu au folosit sintagma "limba moldoveneasca", au trait in Romania Mare, au ramas fideli valorilor nationale romanesti.

Ce sanse dati unei solutii favorabile tinand cont de componenta Curtii Constitutionale si de contextul politic de la Chisinau?

Vad o izbanda in interpretarea CC, deoarece, reiterez, cinci din sase membri ai CC sunt intelectuali de talie europeana, sunt buni romani nu gratie cetateniei, ci constiintei de sine, o constiinta matura si fara echivoc.

Nu as vrea sa fie calificate drept presiuni rationamentele mele, insa, tinand cont de oportunismul unor partide politice, discursul lor demagogic si manipulator, nu mai putem astepta. Adica, speranta ca vom putea rectifica art.13 din actuala Constitutie este cam desarta. Afirm aceasta. Deoarece stiu ca nu exista actualmente, si nici nu va exista in viitorul apropiat, o majoritate parlamentara constitutionala, favorabila modificarii art.13.

De aceea, Curtea Constitutionala, din componenta careia fac parte intelectuali de valoare, trebuie sa-si spuna cuvantul. A venit momentul propice.

Care ar fi principalele consecinte ale recunoasterii limbii romane in Constitutia Republicii Moldova, atat pe plan intern, cat si pe plan european?

Dupa cum am mai mentionat, in plan national si international va disparea confuzia cu privire nu doar la denumirea corecta a limbii, dar si cea legata de existenta a unei limbi aparte decat cea romana. Spun aceasta, deoarece foarte multa lume (cu exceptia eruditilor, expertilor) nu numai ca stie prea putin sau deloc despre existenta statului RM, dar cu atat mai mult nu stie ca RM are istorie comuna cu Romania, si de fapt, exista un singur popor - poporul sau natiunea romana, dar aceasta natiune, traieste, deocamdata, in doua state.

Consecinta principala a transarii problemei limbii romane in RM tine de revendicarile spirituale ale romanilor din RM. Dupa atatea umilinte, dupa deznationalizarea fortata, ideologizarea diabolica, ale caror sechele le vedem si azi, vom avea parte de un moment de glorie si demnitate. Asa sa ne ajute Dumnezeu!

Citeste si:
Averea fabuloasă adunată de Diana Șoșoacă, senatoarea recent executată silit de ANAF
Averea fabuloasă adunată de Diana Șoșoacă, senatoarea recent executată silit de ANAF
Senatoarea Diana Șoșoacă a fost recent executată silit de către ANAF pentru neplata datoriilor la stat. Conform ultimei declarații de avere a politicianului, aceasta deține numeroase...
Ministrul Digitalizării anunță când vom scăpa de dosarul cu șină. „Semnez zilnic munți de documente”
Ministrul Digitalizării anunță când vom scăpa de dosarul cu șină. „Semnez zilnic munți de documente”
Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat sâmbătă, 13 august, că zilnic semnează ”munţi de documente” pe hârtie, dar afirmă că a semnat şi electronic contractul de...