Printre gagauzi, ideea unirii Moldovei cu Romania e neplacuta din cauza Romaniei Mari Interviu cu un scriitor gagauz

Perioada interbelica a lasat traume in randul unor etnii care au intrat in granitele Romaniei Mari alaturi de populatia majoritara romaneasca.

Gagauzii, o populatie cu un nume care ne suna ridicol, dar de care nu stim mare lucru, si care locuiesc in sudul Republicii Moldova in Regiunea Autonoma Gagauzia, nu sunt mari admiratori ai Romaniei. Dar si relatia lor cu Republica Moldova e dificila, desi nu se compara cu ceea ce se intampla in Transnistria.

Serghei Uzun, scriitor care traieste la Chisinau, provine dintr-o familie in care tatal sau era gagauz, iar mama moldoveanca. Intr-un interviu pentru Ziare.com, el explica reticentele fata de romani ale gagauzilor, amintirile despre jandarmii din perioada interbelica, dar vorbeste si despre provocarile geopolitice ale prezentului.

"Trebuie sa intelegem ca astazi omul trebuie sa faca o alegere intre tara care ti-a construit drumuri, cu invatamant si asistenta medicala gratuita, si tara in care tu nu poti sa iti castigi existenta si in care de douazeci de ani esti 'separatist, care nu doreste sa invete limba, care a venit de undeva pe pamantul nostru'", spune Uzun.

Cine sunt gagauzii? Sunt turci, bulgari? Care e istoria lor, asa cum o stiu gagauzii despre ei insisi?

Gagauzii sunt un popor turc, de religie crestina. Ca etnie de sine statatoare s-au constituit in secolul XIII, in regiunea de nord-est a Bulgariei, preponderent pe teritoriul Dobrogei si Deliorman. Pe teritoriul Dobrogei, in acelasi secol XIII, este cunoscuta formatiunea statala Uzieilet, care este calificata de majoritatea savantilor ca primul stat al poporului gagauz. Perioada mai indepartata este studiata mai putin.

Teoretic, romanii ar trebui sa se stie cu gagauzii de foarte mult timp. Ultima intalnire istorica a fost in perioada Romaniei Mari, in perioada interbelica. Ce amintiri au gagauzii despre acea perioada? Cum a fost regimul romanesc?

Isi amintesc de interzicerea slujbelor religioase in limba gagauza, despre jandarmii din sate, despre practica pedepselor corporale cu bata. Toate acestea nu au contribuit la iubirea populara pentru autoritatile romane.

Cu alte cuvinte, daca autoritatile Rusiei tariste nu s-au amestecat in randuielile traditionale ale gagauzilor, atunci autoritatile Romaniei Mari au fost prezente in fiecare sat. Nu doar prin jandarmi, ci si prin clerul bisericesc si invatatori. Sa spunem si ca in satul meu prima scoala a aparut in timpul autoritatilor romanesti.

De aceea, atitudinea fata de autoritatile romanesti din acea perioada nu este negativa pentru toti. Sunt oameni care au primit educatie si au reusit in viata anume in acea perioada.

Cum a fost perioada sovietica pentru gagauzi? A existat un proces de rusificare sau gagauzii au fost lasati cum limba si cultura lor?

Perioada sovietica a fost considerata si este considerata ca o perioada de inflorire a regiunii. Practic toata infrastructura - drumuri, scoli, spitale, intreprinderi - a fost creata in acea perioada. Procesul rusificarii, desigur, a existat. Dar trebuie sa intelegem ca gagauzii isi pastreaza si si-au pastrat limba si cultura lor datorita locuirii compacte, nu datorita scolii sau universitatii.

Cu alte cuvinte, la noi niciodata nu a fost invatamant in limba gagauza. La sfarsitul anilor patruzeci, dupa foametea din '46-'47, procesul romanizarii a fost schimbat cu procesul rusificarii. In 1956 a fost creata de catre savantii sovietici prima scriere pe baza chirilica si au fost create programe de invatare in scolile nationale.

Dar, din cauza faptului ca gagauzii erau putin numerosi, acest proces a fost recunoscut inoportun si in 1966 studierea limbii gagauze in scoli a fost intrerupta. Dar, de exemplu, eu niciodata nu am invatat limba gagauza si nu am citit carti in limba gagauza, dar vorbesc liber in limba gagauza.

Insa cartile mele le-am scris in rusa, deoarece scrisul gagauzilor si manualele de limba gagauza pe baza scrierii in latina au aparut putin mai tarziu decat fiul meu, ceea ce a facut ca procesul meu de invatare sa fie prelungit. Dar nu fara rezultat, din fericire.

O multime de populatii musulmane, dar de etnii diferite au avut de suferit sub rusi, ori pe vremea imperiului, ori in perioada sovietica. Cum se explica totusi atasamentul pe care il au gagauzii fata de Rusia?

La gagauzi nu exista perioada musulmana in istorie - gagauzii sunt un popor crestin. Dar raspandirea lor in Rusia se explica gratie istoriei comune si considerentelor strict economice. Cu alte cuvinte, este de inteles ca perioada de inflorire a regiunii in perioada sovietica se proiecteaza asupra Rusiei de azi. Actuala situatie economica ii obliga pe oameni sa isi caute de munca peste granitele tarii.

Deoarece rusificarea din perioada sovietica nu a trecut fara urmari, toti sunt vorbitori de rusa. Permeabilitatea frontierelor si limbii face din Rusia locul cel mai atractiv pentru gasterbeiteri (cuvant de argou, din germana, inseamna oameni plecati la munca in strainatate - n.red.). Dar trebuie sa intelegem ca gasterbeiter nu inseamna numai bani, dar duce si la aparitia unor legaturi culturale cu Rusia.

Sa spunem ca, data fiind apropierea limbii gagauze de celelalte limbi turcice, manifesta deschidere fata de Gagauzia si tari precum Turcia, Azerbaijan, Kazahstan, dar in aceasta privinta sunt doar schimburi culturale si practic nu sunt perspective pentru gasterbeiteri. Noi traim intr-o perioada stranie, cand vectorul politicii externe a statului este determinat foarte mult de gasterbeiteri.

Din Romania asa este vazuta reactia gagauzilor fata guvernul central al Republicii Moldova - gagauzii sunt banuitori, reticenti, nu le plac moldovenii, nu le place limba romaneasca, si, daca li s-ar oferi ocazia, si-ar declara imediat independenta. De ce?

Punctul de vedere despre gagauzi in Romania, ca si in Moldova, este format de catre ziare si reviste. Daca mie imi este evidenta deformarea imaginii din Romania, mai mult sau mai putin, in situatia cetatenilor din Moldova, dorinta de a-si forma un punct de vedere din mijloacele mass-media in locul deplasarii la o distanta de o suta de kilometri si aflarii realitatii personal, la fata locului, este de neinteles pentru mine.

Intr-un moment oarecare ceva s-a intamplat si noi ne-am dezvatat sa comunicam unii cu altii. Nu, si niciodata, nu a fost nici o ostilitate fata de moldoveni din partea gagauzilor.

Mama mea este moldoveanca, a invatat in scoala moldoveneasca si a absolvit institutul in limba de predare moldoveneasca. De aceea, presupunerea ca gagauzii nu ii iubesc pe moldoveni se transforma in praf si pulbere chiar la nivelul familiei mele. Au fost tensiuni in anii '90, dar asta a fost acum douazeci de ani si trebuie acum cumva sa se indrepte.

Legat de limba gagauza, foarte exact a spus tatal meu: "In 1918 au venit romanii, au adus invatatori - de bine, de rau, in trei ani noi cunosteam limba romana. In 1940 au venit rusii, au adus invatatori - in 3-4 ani cu greu incercam sa ne exprimam in limba rusa. In anii '90 nimeni nu a venit, nimeni nu a mai fost adus, dar nu stiu de ce toti asteapta aparitia limbii. Cum poate sa apara limba fara invatatori si fara un mediu lingvistic?".

Intrebarea legata de indepententei Gagauziei nu merita sa fie pusa in genere. Este o formulare privitoare la dreptul la autodeterminare, in situatia schimbarii statutului Republicii Moldova din statutul de stat independent intr-o entitate cu alt statut. Mai mult decat atat, aceasta formulare a aparut ca o contracarare a ideii de unire a Moldovei cu Romania, care pana in prezent este foarte populara in Moldova si in Romania.

Neplacerea acestei idei provine din faptul ca printre gagauzi Romania de azi este strans asociata cu Romania Mare din anii 1918-1940. De ce gagauzii nu stiu nimic despre actuala Romania - este o intrebare care trebuie adresata mai degraba autoritatilor Romaniei.

Cum e resimtita de catre gagauzi anexarea Crimeii de catre Rusia? Se bucura? Isi doresc si ei reintegrarea intr-o Rusie mare, continuatoare a URSS? Sau vor sa continue in cadrul Republicii Moldova?

Imi vine greu sa raspund. Au fost cateva mitinguri de sprijinire a Crimeii. Trebuie sa spunem ca nu au fost foarte multi participanti. Nostalgia dupa Uniunea Sovietica este raspandita nu numai printre gagauzi.

Dar trebuie sa intelegem ca astazi omul trebuie sa faca o alegere intre tara care ti-a construit drumuri, cu invatamant si asistenta medicala gratuita si tara in care tu nu poti sa iti castigi existenta si in care de douazeci de ani esti "separatist, care nu doreste sa invete limba, care a venit de undeva pe pamantul nostru".

Aceasta alegere intre doua imagini foarte diferite este evidenta. Ca sa schimbam cumva aceasta situatie, eu as face multe. Dar as incepe totusi cu schimbarea retoricii.

Baskanul Gagauziei, Mihail Formuzal, a plecat la Moscova, la o intalnire cu Vladimir Putin, din cate stiu. De ce a facut acest lucru? I-a intrebat pe liderii Republicii Moldova daca sunt de acord, daca e cazul sa faca asta? Ce se stie, de ce s-a dus, ce o sa vorbeasca?

Acum, pe valul schimbarii rapide a geopoliticii, baskanul Gagauziei actioneaza foarte corect in scopul de a obtine maximum de avantaje pentru regiunea sa. Si, evident, intr-o oarecare masura, pentru imaginea personala, dar asta este specific tuturor politicienilor, de aceea acest lucru ii va fi iertat. Ca exemplu, s-a inteles in ceea ce priveste deblocarea exporturilor de vin pentru intreprinderile Gagauziei.

In prezent, cred ca aceasta delegatie s-a inteles si in legatura cu unele proiecte de investitii in scopul popularizarii ideii de Uniune Euroasiatica si vamala. Baskanul Gagauziei a fost ales pe cale democratica, actioneaza intr-un cadru legal, si cu aceasta deplasare nu a incalcat nicio lege din Republica Moldova.

El a facut parte dintr-o delegatie, asa ca, sunt convins, in viitorul apropiat vor fi facute publice scopul si rezultatele aceste vizite. De ce a plecat in vizita in Rusia si nu, sa spunem, in Romania sau la Bruxelles - este o intrebare cam stranie. Poate pentru ca nu a fost invitat. Poate si datorita faptului ca nu a vazut vreun avantaj pentru regiune intr-o asemenea deplasare.

Presupunerea ca baskanul se incumeta sa duca vreun joc duplicitar care nu este in interesele gagauzilor o poate face doar acela care nu cunoaste principiile dupa care se conduc gagauzii. La noi, politicienii pentru o farsa mai mica pot ramane si fara scaun, si cu sanatatea subrezita.

Traducere din limba rusa realizata cu sprijinul lui Valeriu Zegrea, traducator autorizat de Ministerul Justitiei.

Scenariu-bombă în coaliție. Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu înainte de depunerea candidaturii ar fi deja stabilită SURSE

Cătălin Cîrstoiu va lămuri totul în legătură cu candidatura sa la Primăria Capitalei într-o conferința de presă, este mesajul public al coaliției PSD-PNL. În spatele ușilor,...

România trimite militari să lupte împotriva rebelilor houthi. Cererea lui Klaus Iohannis

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act marţi, 16 aprilie, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care informează Parlamentul că a aprobat...