Unirea cu Basarabia, intre discursuri despre suflet romanesc si tradatori de tara si perspective pragmatice

Luni, 26 Martie 2018, ora 20:05
7137 citiri
Unirea cu Basarabia, intre discursuri despre suflet romanesc si tradatori de tara si perspective pragmatice

Si daca o singura casa de peste Prut are un roman in ea, atunci e datoria Romaniei sa ii fie alaturi, intr-un moment in care dusmanii mai mari ai tarii nu mai vin din afara, ci din interior, aici unde exista si buni romani, si tradatori de tara. O spune academicianul Alexandru Surdu, intr-un discurs cu tonalitati patriotice, pentru ca asa cerea momentul, o sedinta solemna a Academiei Romane, unde discursurile nationaliste au lasat loc si celor mai pragmatice, sustinute de Dan Dungaciu si Maia Sandu.

La Academia Romana s-a vorbit, luni, cu o zi inainte de 27 martie, ziua istorica a unirii Romaniei cu Basarabia din acea vreme, despre sufletul romanesc si despre romanii care nu traiesc in tara, dar simt sincron cu tara, despre iubirea de patrie si corolarul ei, tradarea de neam si tara, s-au spus cuvinte mari, s-a citat din cronicari si chiar s-au recitat versuri.

Au fost si discursuri pragmatice si trebuie mentionati aici Dan Dungaciu si Maia Sandu, liderul Opozitiei de la Chisinau preferand sa vorbeasca mai degraba despre importanta vocatiei europene, pe ambele maluri ale Prutului.

Prilejul a fost dat de o sedinta solemna, la care au participat academicieni si politicieni de pe ambele maluri ale Prutului. Totul, sub privirea patriarhului Daniel, care a tinut si discursul final, in care a amintit despre "unirea din suflet".

S-a aplaudat la scena deschisa la Academie. Cele mai multe ovatii le-a primit academicianul Alexandru Surdu, profesor de filosofie, dupa un discurs inflacarat, cu tente nationaliste, cumva pliat, desigur, pe fiorul unionist al momentului.

Sunt mai multe categorii de romani: sunt romani romani, romani neromani si tradatori de tara

"Nu trebuie sa uitam o alta vorba inteleapta: in ziua de azi, cand nu avem razboaie, cei mai mari dusmani ai romanilor sunt romanii", a spus de la pupitrul Academiei Alexandru Surdu.

In contextul in care puterea politica de la Bucuresti a decis sa reia initiativa legislativa de incriminare a defaimarii de tara, academicianul Alexandru Surdu a vorbit, si el, despre romanii care nu simt cu suflet romanesc.

"Sunt mai multe categorii de romani: sunt romani romani, romani neromani si tradatori de tara", a asumat Surdu, de la pupitrul Academiei Romane.

A si explicat ce anume intelege prin tradatorii de tara: "Aproape ca nu ne mai temem de nimeni - cine are curajul sa se atinga de granitele noastre, cand suntem aparati de cea mai puternica armata a lumii? Dar cine ne apara de noi insine, de cei din mijlocul nostru? Nu ne mai putem apara cu armata, dar ne putem apara cultivandu-ne sufletul romanesc, invatand copiii ca, fara Romania, toti cei care sunt in afara ei vor pieri, cum au si pierit. Si asta va fi si soarta Basarabiei".

Alexandru Surdu a exemplificat cu povestea lui Ion Caramitru, care a fost ales director al Teatrului National, tocmai pentru ca spune despre sine ca se considera roman, nu grec sau valah.

"Mi-ar fi rusine sa nu ma consider roman cand am ajuns director al Teatrului National", ar fi spus Caramitru. "Si are dreptate, este roman. Daca se considera grec, nu-l mai alegeam director al TNB. Daca se considera valah, nu-l mai alegeam", a explicat Surdu.

Daca la Bucuresti, asadar, sunt romani romani si tradatori de tara, la Chisinau tabloul este si mai dramatic.

"In Basarabia de azi sunt romani care se declara rusi, sunt romani care se declara moldoveni si sunt romani care se declara romani. Nu pot sa va spun care este procentul, dar cei care au iesit ieri (duminica - n.red.) in strada sunt moldovenii care se considera romani, nu moldovenii care se considera moldoveni sau rusi", a spus Surdu.

Academicianul s-a declarat dezamagit de faptul ca Romania nu s-a pregatit temeinic pentru acest moment al celebrarii: "Este desigur un moment frumos, deja am intrat in anul 2018 si incep sa ne prinda din urma evenimentele. (...) Noi suntem in 2018 si va spun sincer, si dupa evenimentele care se petrec la Chisinau, nici nu stiu daca e cazul sa ne bucuram sau sa ne intristam, pentru ca nu stim inca ce vrem si pur si simplu asistam".

Academicianul a continuat in acelasi registru si a amintit ca o delagatie a Academiei Romane va merge in Republica Moldova. "Nu stim cum va fi primita acolo", a sustinut, dar un academician de peste Prut i-a raspuns repede din sala: "Foarte bine!".

"Un popor care isi uita istoria risca sa isi piarda si geografia", a citat Alexandru Surdu, dintr-un scriitor basarabean.

Acesta e si motivul pentru care, astazi, nu intelegem prea multe din ce li se intampla romanilor, faptul ca ne-am uitat istoria, este concluzia lui Surdu.

In opinia academicianului, ne concentram gresit asupra istoriei Romaniei, una de manual, in loc sa ne concentram pe cealalta istorie, a romanilor, unii dintre ei disparuti deja din teritoriile pe care au trait.

"Marea Unire, la care, chiar fata de promisiunile care ni s-au facut, nu am primit trei sferturi din Maramures, nu am primit Crisana pana la Tisa si nu am primit Banatul pana la Tisa. Ni s-a alaturat Basarabia. Ni s-a alaturat si Bucovina, dar mergand pe firul istoriei am pierdut si Bucovina, am pierdut si Basarabia. (...) Este cumva un mers al istoriei care lupta impotriva latinitatii".

In ceea ce priveste Basarabia, "daca ea mai ramane mult timp asa, din ce in ce moldovenii care se declara romani or sa fie mai putini, pana vor disparea de tot, asa cum au disparut din Campia Panoniei, asa cum risca sa dispara in Serbia, cum au disparut in Bulgaria si Grecia, unde grecii se duceau la vanatoare de valahi".

"Grigore, ce o sa se aleaga de Basarabia?"

Academicianul Alexandru Surdu si-a incheiat discursul cu o istorie personala, un dialog pe care l-a avut cu poetul moldovean Grigore Vieru: "Grigore, ce o sa se aleaga de Basarabia?"

Si el a spus: "daca ramane dezlipita de tara o sa se prapadeasca, o sa ramana din ea cate o casa vaduva si trista."

Chiar si asa, a spus Surdu, "chiar daca ar ramane o singura casa trista pe mal de Prut, noi tot ar trebui sa fim ingrijorati. Noi tot ar trebui sa suferim intr-un fel sau altul pentru ea. De ce? Pentru ca ea face parte din sufletul nostru, din duhul romanesc".

Exista un scenariu optimist: "Din fericire, nu e o singura casa, sunt multe case. Poate ca soarta celor care se declara romani va fi sa nu piara, ci sa cladeasca pe mal de Prut case mari si puternice si in felul acesta vor simti ca si ceilalti romani".

In egala masura, insa, exista si scenariul pesimist: "Daca lucrurile se petrec asa cum se petrec, vor fugi romanii de acolo, vor veni la azil, numai ca si azilul acesta nu mai e cel care a fost inainte. Noi, din 1990 si pana acum, am pierdut mai multa populatie decat in toate razboaiele, de la Traian si Decebal pana in zilele noastre".

"Ce se va intampla cu noi, cu latinitatea orientala, cu dreapta noastra credinta, cu ortodoxia? Eu cred ca a venit vremea sa incepem sa luptam pentru ea. Sa nu uitam ca Dumnezeu a fost candva cu noi si daca stim cum sa ne inchinam si ne pastram iubirea de tara si incepem sa simtim cu sufletul nostru romanesc, care bate pana in Peloponez, poate vom reusi", s-a intrebat, desigur, retoric, Alexandru Surdu.

"Doamne ocroteste-i pe romani", a incheiat academicianul un discurs in concordanta cu apelul mai vechi al Academiei catre unitate nationala, indelung aplaudat de auditoriu.

Despre dragoste de neam si tara a vorbit si Dan Berindei, care crede ca acesta e unul dintre rosturile Academiei, sa intretina flacara patriotismului.

Ziare.com

"Nu e vorba de niste vorbe, de o credinta stearpa, ci de o credinta adanca, care se cere intretinuta. Academia Romana are datoria de a intretine aceasta dorinta, intr-o lume care se laicizeaza si care isi pierde reperele. Aceasta data - 27 martie - ar trebui ca toti romanii s-o tina minte, asa cum tinem minte 24 ianuarie, 1 decembrie", a spus Dan Berindei.

O diferenta sesizabila de perspectiva au avut-o Maia Sandu si Dan Dungaciu, ale caror discursuri au mizat mai degraba pe luciditate si pragmatism.

Maia Sandu: Nu este in interesul Romaniei sa fie vazuta ca prieten al unui guvern corupt

In Republica Moldova se vorbeste despre unire in diferite moduri, a spus Maia Sandu, intr-un discurs sobru, care a scos tema unirii din registrul idealului national si a plasat-o in contextual geopolitic complicat al zilei de azi.

"Se vorbeste cu ardoare, ca despre o gura de aer. Se vorbeste ca despre un act de justitie istorica. Se mai vorbeste despre unire ca despre o decizie necesara. Se vorbeste despre unire si ca si despre un pericol la adresa valorilor unei parti a societatii", a spus politicianul de la Chisinau, adaugand ca niciuna dintre aceste perspective nu trebuie blamata.

Ziare.com

"E important sa intelegem ca si pasiunea pentru unire, si atitudinea rationala, dar si frica viscerala fata de unire, toate sunt sincer simtite de cetatenii din Republica Moldova. Ar fi nedrept sa spunem ca cineva dintre ei nu are dreptate", a explicat Maia Sandu.

'Tu-i Ardealul ma-sii! si o lectie de istorie

O injuratura auzita la Chisinau a deschis discursul lui Dan Dungaciu: "'Tu-i Ardealul ma-sii!". Cand a intrebat ce anume vrea sa zica interlocutorul prin aceasta injuratura, replica a fost colosala: "Uite, dom'le, ce ne-au facut!".

Ce a facut Romania cu Basarabia in perioada interbelica, asadar? Dan Dungaciu a incercat, in discursul tinut la Academie, sa contra-argumenteze o explicatie tendentioasa, aceea ca Romania nu a facut nimic pentru Basarabia in perioada Romaniei Mari.

Unirea de la 1918, a spus Dungaciu, nu a avut timp sa se aseze si sa isi culeaga roadele, asa cum s-a intamplat cu Unirea Principatelor din 1859.

"Unirea de la 1859 a fost una de succes, in 1913 Romania ajunsese un fel de tigru galben al Europei", a explicat Dungaciu.

In principal, succesul s-a datorat faptului ca Muntenia si Moldova erau relativ egale economic, si atunci PIB-ul Romaniei l-a depasit pe cel al Bulgariei si chiar pe cel al Poloniei.

In 1918, cand s-au unit si celelalte bucati ale tarii, Transilvania venea cu un potential socio-economic egal, Banatul un pic mai sus de Transilvania, Bucovina cam la fel, a explicat Dan Dungaciu.

Diferenta economica sesizabila insa o aducea in 1918 Basarabia, cu un PIB mai mic decat al celorlalte provincii istorice. Pretul, deloc mic, l-a platit Romania.

"Diferenta masiva a fost compensata financiar de Romania, care, pe langa ce a platit pentru Basarabia, pe langa despagubirile dupa razboi, a avut aceasta problema a Basarabiei, pe care a incercat sa o ridice la un nivel comparativ cu ce era restul", a spus Dungaciu.

Efortul finanicar pe care Romania l-a facut este unul aproape neverosimil, spune analistul.

Problema este ca, atunci cand Romania ar fi putut culege roadele unirii, adica dupa doua, trei decenii, istoria ne-a aruncat in cel de-Al Doilea Razboi Mondial, ale carui consecinte le stim astazi.

In oglinda, a explicat Dan Dungaciu, si Germania a platit costuri economice pentru reunificare, dar a avut prilejul sa culeaga si roadele: costurile unirii au fost mari, asadar, dar in 15, 20 de ani a ajuns liderul Europei.

Ce se intampla azi in Basarabia? Astazi, nicio manifestare oficiala pentru Centenar nu exista la Chisinau, aminteste Dan Dungaciu, director al Insitutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane.

"De ce, de pilda, singurele manifestari care sunt permise sunt ale domnului Igor Dodon si el este facut vinovatul de serviciu? Daca el este vinovatul de serviciu, unde sunt salvatorii de serviciu? Ei nu exista. E cel mai usor sa pui vina pe Igor Dodon", a incheiat Dungaciu.

Ziare.com

La sesiunea de la Academie a fost prezent si fostul presedinte Emil Constantinescu, dar acesta a ramas in public si nu a luat cuvantul. Cuvantul final i-a ramas astfel patriarhului Daniel.

Marti, urmeaza ca sedinta solemna sa se mute la Parlamentul Romaniei, unde sunt asteptati si lideri de la Chisinau, dar dintre cei ai Puterii. Intr-o declaratie pentru Ziare.com, Maia Sandu a adaugat ca ea nu a fost invitata si in Parlament.

Citeste si:
Dan Vîlceanu: Parlamentarii PNL vor fi prezenți la sesiunea pentru învestirea Guvernului Cioloș, dar nu vor vota
Dan Vîlceanu: Parlamentarii PNL vor fi prezenți la sesiunea pentru învestirea Guvernului Cioloș, dar nu vor vota
Parlamentarii PNL vor participa miercuri, 20 octombrie, la votul din Parlament pentru Guvernul Cioloş, însă nu vor vota, potrivit unei decizii a Biroului Executiv, a anunţat secretarul general...
Dan Barna îl compară pe Cioloș cu Leonidas: „Cei 300 de la Sparta nu aveau nicio șansă dar faptul că au stat acolo şi au luptat pentru cetatea lor a făcut să fie respectaţi”
Dan Barna îl compară pe Cioloș cu Leonidas: „Cei 300 de la Sparta nu aveau nicio șansă dar faptul că au stat acolo şi au luptat pentru cetatea lor a făcut să fie respectaţi”
Fostul președinte USR Dan Barna a vorbit luni seara, 18 octombrie, despre șansele ca guvernul Cioloș să fie votat în Parlament. Acesta l-a comparat pe actualul lider al USR cu Leonidas și a...
Sursa: Ziare.com