Saptamana de foc pentru Europa: Va deveni Olanda urmatoarea piesa de domino a UE? (Grafice)

In mod normal, o runda de alegeri electorale in Olanda nu ar fi interesat pe nimeni din afara tarii. Insa aceste vremuri au apus demult, astfel ca scrutinul ce are loc pe 15 martie e mai important decat am putea crede, caci rezultatul va decide daca Tara Lalelelor va fi urmatoarea piesa de domino pentru Uniunea Europeana.

Dar care sunt sansele ca acest scenariu pesimist sa se intample? Bloomberg a analizat situatia prin prisma a 6 grafice esentiale.

Wilders isi pierde din sustinatori

La finalul anului trecut, sondajele de opinie aratau ca Partidul Libertatii, cu viziuni anti-islam si anti-UE, condus de Geert Wilders, ar fi obtinut multe locuri in Parlament. Insa finalul campaniei electorale a adus schimbari importante in preferintele electoratului olandez, iar liberalii condusi de premierul Mark Rutte au luat avant in sondaje.

Si chiar daca Partidul Libertatii va ajunge cumva sa iasa primul la alegeri, ar putea ocupa maximum o cincime din cele 150 de locuri in Legislativ, caci sistemul e facut in asa fel incat diversitatea formatiunilor politice sa fie cat mai mare. Drept urmare, va fi nevoie de formarea unei coalitii.

Problema pentru Wilders este ca nicio alta formatiune politica nu va incheia un parteneriat cu el.

Citeste si Primul mare examen al UE in 2017: Pericolul Wilders din Olanda

Castigatorul nu ia neaparat totul

Chiar daca va castiga alegerile din Olanda de pe 15 martie, Wilders nu va avea neaparat puterea de a forma Guvernul. In istoria acestei tari exista cateva exemple in care formatiunea invingatoare nu a reusit sa faca acest lucru. In fapt, excluderea partidului castigator de la formarea Executivului s-a intamplat de 3 ori de la Al Doilea Razboi Mondial incoace.

In 1971, cele patru formatiuni care au format anterior guvernul de centru-dreapta au pierdut majoritatea la alegerile din acel an. Asa ca ei i-au cooptat pe democratii socialisti, care s-au separat de laburisti, pentru a forma o coalitie din 5 membri. Noul premier, Barend Biesheuvel, a venit din randul partidului aflat pe locul al treilea la alegerile de atunci.

O scena politica mai divizata ca oricand

Spectrul politic in Olanda a fost intodeauna format din mai multe partide. Insa, in ultimele decenii, la fel ca in restul Europei Occidentale, formatiunile traditionale au pierdut teren in fata grupurilor "insurgente". Si tocmai de aceea formarea unei majoritati parlamentare pare a fi mai dificila ca oricand.

Alegerile reprezinta doar inceputul

Formarea unui nou Guvern e un proces indelungat la Haga. Mai intai, Parlamentul numeste un politician care sa fie interimar pana cand apare un posibil premier care sa incerce sa isi faca o echipa si sa formeze o coalitie.

De la Al Doilea Razboi Mondial incoace, media este de 72 de zile. In 1958, Guvernul s-a format cel mai repede - in doar 10 zile. Pe de alta parte, in 1977, a fost nevoie de nu mai putin de 208 zile pentru a forma un Cabinet.

Cum se poate forma o coalitie anti-Wilders?

Cea mai simpla cale este ca Rutte, premierul liberal, sa pastreze actualii parteneri laburisti si sa ii coopteze pe crestini-democrati, dar si pe cei de la D66, o formatiune de centru. Insa ramane de vazut daca aceasta combinatie va fi suficienta. Altfel, va mai fi nevoie de al cincilea membru, care ar putea fi ori Verzii, ori Uniunea Crestina.

Citeste si:

Nicușor Dan, despre studiul privind ciorile din Cișmigiu: „Unii umblă cu cioara vopsită. Este un proiect decis de cetățeni pe baza unui concurs”

Primarul Capitalei Nicușor Dan a venit vineri, 28 ianuarie, cu o explicație după ce în presă a apărut informația că primăria ar fi pregătit un milion de lei pentru un studiu de...

Paznicul Constituției și judecata cu dublă măsură

Citim deseori în presă că partidele de dreapta nu au reușit să aibă o Curte Constituțională care să le fie „favorabilă“. Curtea Constituțională a României este din nou în...