Ce va face presedintele Iohannis in cazul Poloniei?

Se simte nevoia unei alte politici in Europa, una care sa considere Estul ca pe un partener egal, cu o viziune proprie legitima asupra societatii si nu ca pe un razvratit impotriva Legii.

Toata lumea a luat nota de pozitia liderilor de la Budapesta cu privire la activarea Art. 7 contra Poloniei. Viceprim-ministrul Zsolt Semjen a facut o declaratie categorica: "Vom proteja Polonia de o decizie politica nedreapta. Prietenia ungaro-poloneza, la fel ca angajamentele luate de guvernul nostru, ne obliga sa ne opunem deciziei Comisiei Europene in toate forurile" (Magyar Idok).

Prim-ministrul Viktor Orban anuntase la randul sau ca va bloca orice actiune impotriva Poloniei.

Citeste si Aflat in Romania, Viktor Orban sustine ca Ungaria va sprijini Polonia in lupta cu "inchizitia" UE

Stilul acestor declaratii conteaza chiar mai mult decat continutul, caci el transmite o solidaritate politica ce nu poate fi neglijata.

Din maniera acestor enunturi reiese ca exista in Europa Centrala si de Est o realitate sociala si politica cu adevarat distincta de cea occidentala si care se arata tot mai hotarata sa-si protejeze identitatea.

Pozitia Romaniei nu e clara

Dar daca pozitia Ungariei a fost semnalata pe larg si in presa romaneasca, nimeni nu s-a intrebat deocamdata ce va face presedintele Klaus Iohannis, ca reprezentant al Romaniei, intr-o eventuala reuniune a Consiliului pe tema Art. 7.

Iar intrebarea ar fi fost cu atat mai justificata cu cat presedintele Romaniei luase apararea Poloniei in vara lui 2016, in ajunul Summit-ului NATO de la Varsovia. Atunci, poate din motive pur conjuncturale, spusese cu ocazia conferintei "Romania's Security Leadership in South East Europe":

"In acest context, nu pot sa nu remarc recenta adoptare de catre Comisia Europeana, pe 1 iunie, a Opiniei privind statul de drept in Polonia. Dincolo de semnele de intrebare asupra oportunitatii momentului ales de catre Comisie, am deplina incredere in capacitatea democratiei poloneze de a gasi cele mai bune solutii in conformitate cu cerintele statului de drept, avand in vedere traditia Poloniei de implicare activa in consolidarea, in perioada post-comunista, a unei reale democratii".

S-a schimbat ceva de atunci? Am spune ca, intre timp, Polonia (prin veto-ul presedintelui Andrzej Duda) a facut chiar o mica concesie solicitarilor venite de la Bruxelles si, prin urmare, pozitia Romaniei ar trebui sa ramana neschimbata cu atat mai mult cu cat temeiul acelei declaratii era imperativul de securitate pe care il reprezinta situatia de pe flancul estic al NATO:

"Contam, in acest sens, in acest demers, pe contributia Poloniei, partener strategic al Romaniei".

Cat priveste politica interna, presedintele Iohannis s-a plasat in opozitie cu Guvernul PSD-ALDE si a criticat modificarile aduse Legilor Justitiei, care ii slabesc putin atributiile si prin urmare nu ar putea gasi o solidaritate spontana cu Polonia.

Dimpotriva, cat priveste raporturile de putere si organizarea aparatului de Justitie, Klaus Iohannis este un oponent al tarilor suveraniste, pronuntandu-se in favoarea autoritatii Comisiei de la Bruxelles.

Spre deosebire de Grupul de la Visegrad care afirma o identitate distincta a Europei Centrale si de Est, Klaus Iohannis s-a pronuntat mereu, chiar daca nu cu aceste cuvinte, pentru o federatie condusa de Germania si Franta.

Insistenta cu care a afirmat dorinta participarii la "nucleul franco-german" n-a insemnat doar refuzul "Europei cu doua viteze", ci mai ales respingerea pozitiilor suveraniste.

De aceea, nu exista, probabil, dilema mai mare decat pozitia Romaniei in cazul Poloniei. Discursul din vara lui 2016 l-ar obliga pe presedintele Iohannis la o alianta cu Polonia impotriva Comisiei. O schimbare de optica ar face ca inca odata (ca de-atatea ori in istorie) Romania sa para o tara nesigura, care nu isi respecta angajamentele si care isi modifica prea lesne opiniile dupa circumstante.

Citeste si De ce Romania nu e Polonia

Riscul unei fracturi in UE

Situatia este intr-adevar grava, caci Uniunea Europeana se afla intr-un impas mai mare decat lasa sa se vada dezbaterea politica din Romania.

Solidaritatea tarilor V4 care tin sa joace un rol mai important in viitoarea configuratie a Uniunii Europene nu mai poate fi privita cu condescendenta decat cu riscul unei ireparabile fracturi.

Liderul conservator din Bavaria, Horst Seehofer, l-a invitat recent si pe premierul Viktor Orban la intalnirea parlamentarilor CSU, justificandu-si gestul cu o declaratie graitoare: "ar trebui sa mai renuntam la infumurare atunci cand evaluam alte tari si alti politicieni".

Dupa care liderul bavarez a recomandat ca germanii sa intretina "cele mai bune relatii posibile si cu tarile din Europa Centrala si de Est, nu doar cu statele membre mai mari".

Ce-i drept, CSU a fost mereu favorabila Ungariei conduse de Viktor Orban si prin urmare pozitia lui Horst Seehofer nu aduce ceva nou.

Cu toate acestea, devine tot mai clar ca fractura pe care o exprima activarea Art. 7 nu poate fi rezolvata prin pozitii inflexibile sau amenintari si ca rezultatul ar putea fi exact contrariu celui scontat.

Se simte nevoia unei alte politici in Europa, una care sa considere Estul ca pe un partener egal, cu o viziune proprie legitima asupra societatii si nu ca pe un razvratit impotriva Legii.

Iar inceputul cel mai bun ar fi desigur organizarea unei consultari Est-Vest cu privire la Art 2 din Tratatul Uniunii Europene, acolo unde sunt enumerate temeiurile de valori ale Uniunii, "Statul de drept" si "Drepturile Omului", fara sa fie bine definite.

Horatiu Pepine

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...