Romania ca simptom

Joi, 03 Ianuarie 2019, ora 18:34
3325 citiri
Romania ca simptom
Foto: Arhiva Ziare.com

UE nu a indeplinit sperantele multor romani: prosperitate si sfarsitul coruptiei. Reinhard Veser comenteaza in paginile cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).

La criticile UE, guvernul roman raspunde mai nou cu propriile critici: pentru birocratii de la Bruxelles si unele guverne europene a devenit o obisnuinta sa faca afirmatii negative neintemeiate despre Romania - doar fiindca tara se afla in Europa de Est. Aceasta este o afirmatie defensiva fara acoperire. Guvernul de la Bucuresti a meritat cuvintele grele pe care le-a auzit de la Bruxelles in saptamanile care au precedat preluarea presedintiei Consiliului UE la inceputul anului. Actiunile sale se invart de doi ani, sub camuflajul unei "reforme a justitiei", in jurul telului de a proteja politicieni de varf din propriile randuri, ferindu-i de inchisoare pentru coruptie. Daca va reusi sa-si impuna intreaga agenda, din statul de drept nu va mai ramane in Romania decat o ruina.

Guvernul roman a intonat insa cu acuzatiile sale o melodie care se canta de mai multa vreme in alte parti. La Budapesta si Varsovia permanenta confruntare cu Bruxelles-ul este vanduta ca "emancipare a Europei de Est". Sentimentul de a fi tratat ca membru de categoria a doua este raspandit cu mult peste cercurile euroscepticilor la putere acolo. Pretutindeni in Europa de Est oamenii sunt iritati de banuiala ca multinationalele le livreaza cetatenilor UE cu mai putina putere de cumparare ciocolata, cosmetice si detergenti de o mai slaba calitate decat in vest. Exista asadar in interiorul UE un nou conflict est-vest? Se indeparteaza de UE si estul continentului, dupa ce fenomenul s-a intamplat deja in vest, prin desprinderea Marii Britanii?

Populismul si nationalismul nu sunt caracteristici est-europene, ele se dezvolta bine si in alte state ale UE. Dar cele doua sunt favorizate in Europa de Est de cateva particularitati. Intre UE si membrele sale din rasarit, cu trecut socialist, exista inainte de aderare o relatie de tip profesor-elev. Comisia Europeana dadea ca tema pentru acasa reforme si punea apoi nota in functie de rezultat. Aceasta ierarhie nesatisfacatoare insoteste inca raporturile mutuale, chiar daca acestea sunt intre timp bazate, din punct de vedere formal, pe egalitate in drepturi. Dovada sunt atat declaratiile cate unui politician occidental cat si perceptia oamenilor din Europa Centrala si de Est, foarte sensibili, din ratiuni istorice, cand simt primejdia dominatiei straine. Acest sentiment poate fi cu usurinta instrumentalizat politic.

Guvernul roman ataca prin demontarea statului de drept si retorica sa tot mai salbatica fundamentele democratiei. Intr-o parte importanta a societatii romanesti aceasta provoaca proteste vehemente. Dar ca si guvernele din Polonia si Ungaria, aflate de mai mult timp pe un drum asemanator, guvernul de la Bucuresti este rezultatul unor alegeri libere. Victoria formatiunii de guvernamant PSD, social-democrate doar cu numele, se alimenteaza din surse asemanatoare cu cele ale miscarilor populiste din vestul Europei, doar ca discrepantele sociale sunt si mai accentuate in Romania (si pretutindeni in Europa de Est).

Aceste tari se afla de la prabusirea comunismului, cu aproape 30 de ani in urma, pe un drum plin de succes al reformelor dificile spre economia de piata si democratie - asa cel putin se afirma in jargonul obisnuit al politicienilor. Nu este fals fiindca exista numeroase progrese vizibile, dar pentru multi oameni suna fals din motive lesne de inteles. In viata lor de zi cu zi aceasta politica a fost perceputa ca un test de rezistenta intins pe durata catorva decenii, pentru a vedea cata transformare poate suporta in timp o societate. La inceput, toate acestea au fost suportate cu speranta ca va fi mai bine dupa aderarea la UE. Dar dupa aderare nu s-a deschis perspectiva unei vieti mai bune, ci privelistea unui camp larg in care nu se mai poate recunoaste un tel.

Romania este o tara profund scindata. Linia de demarcatie care poate fi cel mai usor perceputa separa oamenii, adesea educati, care demonstreaza in orase impotriva guvernului pentru care coruptia este norma politica, de alegatorii de la sate si mici localitati. Unica asigurare sociala a acestora din urma este pe termen scurt mentinerea retelelor clientelare - urzite in dauna lor - astfel incat sa beneficieze si ei de cateva firimituri cazute de la masa bogatilor.

Starea actuala a Romaniei nu este doar rezultatul unor evolutii din propria istorie si societate, ci si un simptom privind starea actuala a UE, ale carei forta de coeziune si set de valori se erodeaza. Cu sase ani in urma postcomunistii au intreprins deja cea mai nerusinata tentativa de acaparare a statului roman. Dar la presiunile Bruxelles-ului au cedat rapid.

Astazi avertismentele UE nu mai provoaca decat contraatacuri retorice. Exemplul oferit de Ungaria si Polonia arata cat de departe se poate ajunge astfel. Cu toate acestea, nu arata pretutindeni sumbru. UE se bucura in continuare de prestigiu in randul populatiei romanesti - un prestigiu mai mare decat institutiile nationale. Asa este in Romania, la fel este si in multe alte state membre din Europa de Est.

Reinhard Veser

Citește și:
Un fost ministru face lista eșecurilor lui Iohannis, cu Schengen pe primul loc: ”Tot ce a atins s-a terminat prost”
Un fost ministru face lista eșecurilor lui Iohannis, cu Schengen pe primul loc: ”Tot ce a atins s-a terminat prost”
Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, susține că ”tot ce a atins Klaus Iohannis s-a terminat prost” și că poate doar ”România Educată” este o pată mai mare decât aderarea la...
Colegul de bancă din liceu al lui Lucian Bode, pus șef la Imigrări. Șirul lung de funcții în care a fost numit ilegal: ”Nu au fost verificate de nicio instituție a statului”
Colegul de bancă din liceu al lui Lucian Bode, pus șef la Imigrări. Șirul lung de funcții în care a fost numit ilegal: ”Nu au fost verificate de nicio instituție a statului”
Austria a dat vot negativ pentru aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, iar motivul invocat a fost cei peste 75.000 de migranți ilegali din Austria care nu au fost înainte...