UE intareste aspiratiile secesioniste: Studiu de caz - Catalonia

Autor: Eugen Tomac - deputat MP
Miercuri, 30 Septembrie 2015, ora 07:14
5587 citiri

Alegerile regionale din Catalonia au legitimat cauza partidelor secesioniste, coalitia proindependenta "Impreuna pentru Da" si formatiunea "Candidatii Unitatii Populare" obtinand impreuna 72 de mandate dintr-un total de 135.

Este adevarat ca dezideratul independentei Cataloniei are un background istoric, dar analizand amploarea pe care fenomenul separatist a cunoscut-o recent (nu numai in Spania) trebuie sa ne intrebam daca nu cumva dezvoltarea Uniunii Europene ca nou spatiu de actiune pentru regiuni ar putea fi un stimulent al acestor miscari separatiste. Poate fi acest trend secesionist un efect pervers al Europei de astazi?

Sa analizam putin situatia Spaniei si a Cataloniei. Coalitia "Impreuna pentru DA", care militeaza pentru separarea de Spania, reuneste cinci partide, al caror lider este presedintele Cataloniei, Artur Mas. Acesta vorbeste despre obtinerea independentei de 5 ani de zile, timp in care a invocat in mod insistent ratiuni financiare.

Perseverenta a existat. Anul trecut, aceleasi formatiuni au organizat o consultare pentru independenta, votul fiind covarsitor pozitiv, dar, intrucat Curtea Constitutionala a Spaniei a declarat ilegala orice forma de referendum pentru independenta, aceasta consultare a ramas mult timp doar o confirmare a unor aspiratii din randul comunitatii.

Intr-adevar, motivele financiare sunt cel putin justificate. PIB-ul raportat la numarul de locuitori este cu 20% peste media nationala, investitiile straine cresc in mod constant, iar in anul 2014, aproximativ un sfert din exporturile Spaniei au plecat din Catalonia. Mai mult, catalanii considera ca munca lor este redistribuita unor provincii mai sarace.

Aici intervine si Uniunea Europeana, care, prin politica sa de coeziune, intareste frustrarile regiunii Catalonia. Mai precis, politica de coeziune a Uniunii Europene are ca obiectiv contribuirea la stergerea disparitatilor economice dintre regiuni si la cresterea economica a acestora.

Cu toate acestea, tot capitalele au un drept de veto privind atribuirea fondurilor.

Astfel, chiar daca banii colectati din Catalonia ajung direct la Uniunea Europeana, Catalonia trebuie sa astepte apoi deciziile luate de Madrid cu privire la distribuirea fondurilor catre anumite regiuni.

Acest mecanism creeaza tensiuni puternice intre administratia centrala si anumite comunitati autonome, care investesc mai mult decat primesc.

Pe langa aspectul financiar considerat drept cel mai evident factor in revendicarea independentei, presedintele Mas preciza, acum un an, in cadrul unui interviu oferit ziarului Le Monde, un detaliu deloc de neglijat: Catalonia ar putea fi mai usor un stat intr-o Uniune Europeana federala, care acorda mai putine puteri statelor si mai multe puteri guvernelor teritoriale.

Intr-adevar, ceea ce este destul de interesant este ca dimensiunea supranationala a constructiei europene a activat atat nationalisme (vezi cazul partidelor de extrema dreapta, cu un discurs puternic nationalist si eurosceptic), dar si regionalisme, un fel de nationalism regional care contesta Statul Natiune asa cum s-a nascut si s-a dezvoltat in Europa.

Tot liderul din Catalonia declara ca prevede o Europa cu puteri mai reduse la nivel de Paris, Madrid, dar mai intensificate in Barcelona sau Toulouse: "Statul natiune traditional nu va mai fi niciodata la fel. Va fi mai putin puternic, dar asta este in beneficiul Europei".

Intr-adevar, Uniunea Europeana constituie deja un teren fertil pentru a cere administratiei centrale libertati mai mari sau autonomie teritoriala, pentru purul si simplul motiv ca europenizarea afecteaza direct si indirect activitatea si sensibilitatile grupurilor de actori regionali.

Catalonia poate considera Madridul un partener de dialog mai putin interesant decat Bruxelles-ul, care pare a acorda mai multa vizibilitate colectivitatilor teritoriale prin garantiile institutionale oferite: existenta unui grup politic in Parlamentul European care reuneste partide nationaliste, regionaliste, autonomiste si care asigura reprezentarea la nivel european a natiunilor fara stat, existenta Comitetului European al Regiunilor, reprezentand adunarea UE a reprezentantilor locali si regionali, precum si existenta unor birouri de legatura a entitatilor regionale cu Bruxelles.

Acestea sunt doar cateva exemple prin care constructia europeana poate stimula cresterea aspiratiilor identitare ale regiunilor.

Este adevarat ca momentan, in Spania, cadrul constitutional nu permite inca procese de obtinere a independentei, dar tentative si sprijin exista; in Italia- Liga Nordului, in Belgia - Alianta neo-flamanda si-au consolidat sprijinul electoral recent si aspiratiile secesioniste.

Scotia a votat tot in septembrie anul trecut daca doreste sa devina independenta intr-un referendum care a avut o miza foarte importanta: cum ar reactiona Uniunea Europeana la acest scenariu de sfaramare statala?

Este plauzibil ca un nou stat - fosta regiune de stat UE sa poate renegocia intrarea in Uniunea Europeana?

Eugen Tomac este un politician, istoric si jurnalist roman, deputat in Parlamentul Romaniei din anul 2012 si presedinte al Partidului Miscarea Populara.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citește și:
Marcel Ciolacu este sigur că Gabriela Firea va mai câștiga un mandat la Primăria Capitalei: ”Trebuie să ai anumite afinităţi să fii primar general”
Marcel Ciolacu este sigur că Gabriela Firea va mai câștiga un mandat la Primăria Capitalei: ”Trebuie să ai anumite afinităţi să fii primar general”
Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a anunțat duminică, 5 februarie, că PSD merge în acest moment cu Gabriela Firea candidat la Primăria Capitalei. Întrebat la Antena 3 cu ce candidat merge...
Cât de posibil vede Marcel Ciolacu scenariul în care Klaus Iohannis l-ar respinge ca premier, la rotativa din mai
Cât de posibil vede Marcel Ciolacu scenariul în care Klaus Iohannis l-ar respinge ca premier, la rotativa din mai
Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat duminică, 5 februarie, că nu vede posibil scenariul în care președintele Klaus Iohannis ar refuza să îl numească premier la rotativa din luna mai....