Liderii europeni au avut un prim schimb de opinii despre planul european de relansare. Un nou summit, in iulie

Sefii de stat si de guvern din tarile UE nu au reusit vineri sa ajunga la un acord cu privire la pachetul de redresare economica in urma pandemiei COVID-19, un rezultat asteptat, dar care impune organizarea unui nou summit la jumatatea lunii iulie, transmite agentia EFE.

Reuniunea din iulie va fi o intalnire fizica, dupa cel de vineri prin videoconferinta, la care liderii europeni au avut un prim schimb de opinii cu privire la pachetul de redresare economica in urma pandemiei de COVID-19, a anuntat la o conferinta de presa presedintele Consiliului European, Charles Michel.

Acesta a mai spus ca a remarcat ''un inceput de consens'', adaugand insa ca ''nu trebuie subestimate dificultatile'' generate de punctele de vedere diferite ale statelor membre si de acum inainte trebuie sa se poarte negocieri.

La randul ei, cancelarul german Angela Merkel a insistat asupra necesitatii unui ''acord rapid'', tinand sa sublinieze ca ''presedinta Bancii Centrale Europene, Christine Lagarde, ne-a amintit ca ne aflam in fata celei mai mari crize economice din istoria UE si trebuie sa actionam rapid''.

Vorbind despre planul de relansare propus de Comisia Europeana si discutat vineri de liderii europeni, care include un fond european de redresare ce insumeaza 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde de euro ar urma sa fie subventii si restul de 250 de miliarde imprumuturi, Angela Merkel a confirmat ca unele state ''ar dori sa se acorde numai credite si sa nu existe granturi, altele ar prefera mai putine credite si mai multe ajutoare''. ''Totusi, cred ca suntem in situatia in care putem incepe sa negociem. Pozitiile diferite nu au devenit mai radicale'' fata de cele initiale, a mai constatat sefa guvernului german.

Un acord asupra fondului european de redresare si asupra bugetului plurianual, care impreuna formeaza planul european de relansare, necesita unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta ele trebuie sa depaseasca divergentele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul intre imprumuturi si subventii, criteriile de repartitie a acestora intre state, precum delicata problema a ''conditionalitatii'', adica reformele cerute in schimbul accesarii fondurilor.

Comisia Europeana a atentionat ca accesarea fondurilor prevazute in planul de relansare va fi legata de reforme economice, in timp ce mai multe state care sustin rigoarea bugetara (asa-numitul grup al ''frugalilor'', respectiv Austria, Danemarca, Olanda si Suedia) insista sa fie privilegiate creditele, nu subventiile. Oficiali europeni au promis ca aceste conditii nu vor fi la fel de stricte cum au fost in timpul ultimei crize financiare, dar ele vor fi corelate cu agenda europeana privind mediul si digitalizarea.

Sumele propuse pentru fondul european de redresare ar urma sa fie atrase de Comisia Europeana de pe pietele financiare, iar principalele beneficiare vor fi Italia si Spania, tari afectate semnificativ de pandemia de COVID-19. Potrivit Angelei Merkel, posibilitatea ca executivul comunitar sa actioneze astfel ca un actor financiar, respectiv sa emita obligatiuni, nu se numara printre temele divergente intre liderii europeni. Nu este clar din ce surse va rambursa Comisia Europeana aceste sume, fiind evocate posibile noi taxe, inclusiv taxarea companiilor care au o cifra de afaceri de peste 750 de milioane de euro.

Executivul comunitar doreste cresterea resurselor financiare proprii si pentru ca viitorul buget plurianual al UE (2021-2027), pentru care a propus alocarea sumei de 1.100 de miliarde de euro, sa depinda mai putin de contributiile statelor membre. Printre posibile taxe evocate se numara o schema extinsa a taxarii emisiilor de carbon, planificatul impozit asupra tranzactiilor financiare sau o taxa vamala perceputa asupra produselor importate in UE din state care nu au obiective de mediu la fel de ambitioase cum sunt cele pe care executivul comunitar le-a inscris in Pactul Verde european.

Potrivit Reuters, mai multe state est-europene, printre care Polonia, Cehia, Lituania, Estonia si Bulgaria, se opun utilizarii veniturilor din certificatele de poluare, estimand ca ele vor fi astfel dezavantajate.

Drulă critică eșecul coaliției PSD-PNL: „Nu e inevitabil să fim conduși de neterminați și șpăgari. Economia României gâfâie”

Deputatul Cătălin Drulă, preşedintele USR acuză liderii coaliţiei PSD-PNL că au blocat Guvernul României timp de 16 ore, timp în care au făcut negocieri politice fără niciun rezultat...

Romania, printre campioanele Europei la deficit guvernamental

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023. România, in schimb, se numără printre ţările membre in...