"Modelul suedez" - un cutit cu doua taisuri

Aproape intreaga omenire a reactionat impotriva COVID-19 prin masuri profilactice severe, carantina si izolare, igiena si dezinfectie, masti, manusi si combinezoane. O singura nota discordanta a rasunat in acest avant, quasi-general orchestrat: indiferenta Suediei.

De la bun inceput, tara scandinava a privit impasibila masurile celorlalti europeni, a sfidat ingrijorarea lor si a hotarat ca cea mai potrivita aparare impotriva virusului este ignorarea lui.

O buna vreme, restaurantele si barurile au ramas deschise, la fel parcurile, salile de spectacol, au functionat mijloacele de transport, iar cand s-a hotarat limitarea aglomaratiilor, masura a fost aplicata cu incomparabil mai putina severitate decat in alte state, care au dispus masuri drastice, au dat ordonante si unde contravenientii au fost sever amendati.

Liderii suedezi s-au limitat mai mult la sfaturi si indemnuri, cu explicatia data chiar de catre premierul Stefan Lofven: este suficienta traditia bunului simt suedez, increderea si respectul cetatenilor fata de autoritati.

In opinia domniei sale, obtii rezultate incomparabil mai bune mizand pe corectitudinea oamenilor decat pe constrangeri, amenzi si punitati.

Mi se pare sublim, dar, in opinia mea, asta merge in Suedia, nu si in alta parte. Hai sa vorbim pe sleau, cum sa contezi pe indemnuri si corectitudine la unii ca noi, pe care nici amenda nu-i potoleste si nici dosarul penal nu-i sperie?

Multi comentatori au catalogat atitudinea Suediei drept iresponsabila si cinica, ceea ce i-a prilejuit acesteia din urma replici acuzatoare atat la adresa UE, cat si a SUA, cu referire la arbitrariul si duritatea masurilor, aplicate fara sa aiba la baza un studiu aprofundat, o cercetare stiintifica sau ceva asemanator..

Ca sa ma exprim scolareste, ne acuza pe noi, ceilalti, ca am adoptat niste masuri drastice, scoase "din burta"

Pana la un punct, remarca mi s-ar parea corecta, daca n-ar exista faptul ca pandemia a venit pe neasteptate si intr-un moment cand nu mai ai timp sa faci studii si cercetari, cu virusul la poarta si fara paturi libere la ATI.

Daca nu ma insel, Napoleon Bonaparte spusese ca esti mult mai castigat in razboi luand o hotarare rapida si curajoasa decat facand studii intelepte, dar de durata.

Atunci, ma intreb pe ce a contat oare Suedia, actionand dupa un model propriu, original, indraznet si foarte riscant? Trebuie remarcat faptul ca liderii tarii au tinut seama de pozitia unuia dintre cei mai de seama epidemiologi ai lumii, suedezul Nils Anders Tegnell, care efectueaza de multa vreme cercetari in domeniul virusulogiei, iar competenta sa este incontestabila si recunoscuta pe plan international.

Tegnell a lucrat inca din anul 2004 in cadrul Institutului National de Boli Transmisibile, apoi a fost membru al Cosiliului National pentru Sanatate din Stockholm, iar in prezent este epidemiologul sef al unei agentii de profil si membru al Academiei Regale de Stiinte Militare din Suedia.

A ajuns remarcat in fata publicului larg si a ajuns deosebit de popular, indeosebi dupa studiile sale privind gripa porcina. Un sondaj efectuat in luna martie a acestui an de catre agentia Sifo Research International il asaza pe Tegnell intr-o pozitie mai buna decat a oricarui lider de partid din tara sa.

Fara indoiala, pozitia rezervata a savantului cu privire la masurile drastice impuse prin reglementari si punitati i-a adus aceasta popularitate. Nordicii continentului sunt bucurosi sa se supuna recomandarilor si indemnurilor, nu constrangerilor si intransigentei, spre deosebire de sudici, care sunt mai sensibili la ordine si amenzi decat la indemnuri.

Aici este cheia "modelului suedez"

Acest model adoptat de autoritati, la recomandarea indragiutlui Tegnell, este o solutie populara, sustinuta de o persoana de asemenea populara.

Faima cercetatorului a crescut si mai mult dupa prima perioada a pandemiei, cand cifrele demonstrau ca "modelul european" nu dadea rezultate mai bune decat cel suedez, chiar daca pe parcurs numarul victimelor si al deceselor, calculate "per capita", a inceput sa se arate in defavoarea popularului cercetator.

In ultimele zile, am ajuns la o faza cand europenii ar fi indreptatiti sa dea ca replica un fel de "iata unde ati ajuns voi, cu teoria voastra!", dar este putin probabil ca liderii suedezi sa se dezica de teoria unui specialist de asemenea reputatie.

Cu atat mai mult cu cat specialistul nu da deloc inapoi si insista sustinandu-si teoria si cerand rabdare, ceva in felul zicalei romanesti: toamna se numara bobocii.

Adica, abia dupa ce va trece pandemia, se va putea trage linie si vom compara numarul celor imbolnaviti sau chiar decedati, in raport cu cei insanatositi, pentru ca din doua rele sa putem vedea care era cea mai putin rea.

La numarul de insanatositi, Suedia este pe departe in fruntea oricarei alte tari, iar un adevarat studiu n-ar fi corect, daca punem in balanta doar numarul celor imbolnaviti sau decedati, fara sa cantarim si numarul celor vindecati, datorita unui excelent sistem sanitar.

Teoria suedeza porneste de la principiul ca virusul este cu atat mai activ si mai agresiv cu cat ne ferim mai tare de el prin masuri profilactice. Ferindu-ne de imbolnavire, nu numai ca nu ne intarim imunitatea, dar ea devine mai slaba decat atunci cand ne-am expus deja, am luptat si am invins. Asta ne va face mai imuni in viitor.

Si nu numai faptul ca vom deveni mai imuni este interesant, ci si acela ca, odata crescuta imunitatea, ea va putea deveni o pavaza solida in cazul unui nou val epidemic sau al unor noi valuri.

Argumentul nu este de neglijat: virusul traieste doar in masura in care noi nu suntem imunizati. Asa cum vaccinul este un leac, tot leac este si trecerea prin boala. Ba chiar ar fi acceptabil sa treci prin ea, daca ai un sistem medical bine pus la punct, care iti asigura insanatosirea.

Se pare ca, in varianta suedeza, problema nu este sa ne ferim cu orice pret de imbolnavire. Este sa-i vindecam pe cei imbolnaviti - iar Suedia s-a dovedit recordmana in acest domeniu. Cei vindecati devin imuni, iar imunitatea dobandita este o stavila mai buna decat orice izolare si orice carantinizare.

Este greu sa anticipam cat de corect este acest ciudat concept, dar nici n-as fi inclinat sa subestimez modelul suedez in favoarea celui european. S-ar putea sa fie amandoua valabile, fiecare in tara lui.

Cel mai greu lucru este insa sa anticipezi zicand: asa este mai bine si nu altfel. Mult mai intelept ar fi sa astepti momentul cand se trage linie si se numara bobocii. Sper ca mai devreme decat la toamna.