Uciderile secrete devin tot mai frecvente la nivel mondial

Un val de crime comise de servicii secrete a ajuns si in Europa si nu prea exista sperante ca situatia se va ameliora. Un motiv este dizolvarea vechii ordini mondiale si agravarea situatiei in focarele de criza.

Pe 3 ianuarie 2020, SUA l-au ucis pe generalul iranian Soleimani printr-un atac cu drona. Pe 23 august 2019, serviciul secret rus l-a ucis, prezumtiv, pe cecenul Zelimkhan Khangoshvili, care traia in exil la Berlin. Iar pe 2 octombrie 2018, serviciul secret al Arabiei Saudite l-a ucis pe ziaristul Jamal Khashoggi la Istanbul.

Aceasta serie de crime, atentate si rapiri de persoane ar putea continua, fara probleme, inclusiv in Germania.

Fostul presedinte al serviciului german de informatii externe BND, Gerhard Schindler, a declarat intr-o dezbatere gazduita saptamana aceasta de Muzeul de Spionaj din Berlin ca "in viitorul apropiat vom asista mai degraba la mai multe crime cu implicarea serviciilor secrete decat la mai putine."

Un motiv in acest sens este dizolvarea vechii ordini internationale. Marile puteri SUA, Rusia si China se afla in concurenta cu puteri regionale in crestere, cum ar fi Iranul sau Arabia Saudita. Iar tonul devine tot mai dur si mijloacele de operare tot mai violente.

"Mecanismele existente pentru solutionarea pasnica a conflictelor esueaza tot mai frecvent si exista primejdia reala ca uciderile cu implicarea serviciilor secrete sa se normalizeze", a avertizat deputatul crestin democrat german Patrick Sensburg.

Este, desigur, o realitate ca astfel de ucideri tintite sunt de multa vreme comise de diverse state. Rusia, Israelul sau SUA au apelat periodic la acest mijloc in ultimii 30 de ani. Dar in Europa a fost multa vreme liniste dupa incetarea Razboiului Rece. Acum insa acea perioada pare ca s-a incheiat.

Uciderile comise de servicii secrete si atentatele au motivatie diversa. Operatiunile de genul celei desfasurate de SUA impotriva generalului iranian Soleimani sau actiuni ale serviciilor secrete israeliene impotriva Hamas sau Hisbollah sunt indreptate impotriva inamicilor militari.

Scopul lor este, mai ales, impiedicarea unor viitoare atacuri fara a provoca un razboi.

Un soi cu totul diferit de ucideri sunt cele din razbunare. Intre acestea se numara, de exemplu, uciderea lui Zelimkhan Khangoshvili sau Jamal Khashoggi, atacul asupra lui Serghei Skripal sau atentatele israeliene impotriva unor criminali de razboi nazisti.

Miza acestora este pedepsirea unor actiuni trecute, inchiderea gurii unor adversari si, concomitent, trimiterea unui avertisment in intreaga lume.

Cine se afla asadar in pericol sa cada victima unor astfel de atacuri?

Este un cerc relativ strans de persoane, care include inamici militari, disidenti si politicieni de opozitie si membri ai serviciilor secrete care au schimbat tabara.

Totusi, lupta contra terorismului, care a inceput din anii 1970, a facut ca aceste limite sa fie tot mai permeabile. Grupari tot mai mici, mai legate in retea si mai anonime pot executa atentate - devenind la randul lor tinte pentru astfel de atacuri.

Un exeplu sunt atacurile tintite ale serviciilor secrete israeliene impotriva liderilor Hamas si Hisbollah.

In context exista insa o mare problema. "Uciderea tintita" suna a ceva precis, dar in realitate nu sunt ucise numai persoanele luate in vizor, ci si oameni nevinovati. Doi soti britanici au gasit din intamplare otrava care trebuia sa-l ucida pe agentul rus Serghei Skripal si si-au pierdut viata. In Norvegia, serviciul secret israelian l-a confundat pe un islamist cu un trecator inofensiv, ucigandu-l pe cel din urma.

Iar generalul Qassam Soleimani nu a fost singurul care si-a pierdut viata in urma atacului cu drona. Au murit si persoane care doar se aflau in acel loc.

Primejdia producerii de victime colaterale in timpul uciderilor de acest gen este mereu prezenta.

Si care este morala intregii povesti?

In state precum Germania, in care pedeapsa capitala este interzisa, revolta morala pe care o produc astfel de actiuni este deosebit de mare. Si Organizatia Natiunilor Unite condamna la intervale regulate aceste operatiuni ucigase.

Astfel s-a intamplat si in cazul Soleimani sau Jamal Khashoggi. Dar SUA, Israelul sau Rusia inteleg altfel normele de drept si se cred imputernicite sa comita crime in strainatate pentru a se proteja de terorism si alte amenintari.

Nu trebuie scapat din vedere ca tocmai aceste tari sunt implicate permanent intr-un conflict militar undeva in lume, care le ameninta securitatea. O solutionare a acestei dileme pare astazi mai indepartata ca oricand.

In Germania, situatia este inca relativ calma. Majoritatea "uciderilor tintite" au loc in marile focare de criza ale lumii, in Orientul Apropiat si Mijlociu, in Afganistan sau in Ucraina. Dar globalizarea, migratia si noul conflict est-vest se apropie tot mai mult de granitele germane.

Uciderea lui Selimkhan Khangoshvili in 2019 si rapirea functionarului vietnamez Trinh Thanh in 2017, ambele petrecute la Berlin, vestesc vremuri tulburi.

Dr. Christopher Nehring