Cele cinci vesti bune pentru Romania din discursul presedintelui Juncker

Autor: Siegfried Muresan - europarlamentar
Miercuri, 13 Septembrie 2017, ora 18:25
18900 citiri

Discursul de astazi al presedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind Starea Uniunii Europene a adus cinci vesti bune pentru Romania care ne dovedesc, inca o data, ca tara noastra are un rol important in planurile Comisiei privind reformarea Uniunii Europene.

Mai mult decat atat, Romania are sansa unica de a fi printre statele care vor conduce viitorii pasi de integrare europeana.

Summitul UE de la Sibiu din 2019, o propunere care leaga ombilical Romania de viitorul UE

Una dintre cele cinci vesti bune pentru Romania enuntate astazi de presedintele Juncker in plenul Parlamentului European este propunerea de a organiza un summit UE la Sibiu in data de 30 martie 2019, la o zi dupa ce Marea Britanie va parasi Uniunea Europeana.

Acest summit, care va avea loc chiar in timpul Presedintiei romane a Consiliului UE, isi propune sa reflecteze si sa ia decizii cu privire la viitorul Uniunii Europene. Este o mare oportunitate pentru Romania de vreme ce toti viitorii pasi de reformare si integrare europeana vor fi legati de tara noastra si de numele orasului Sibiu.

In plus fata de aceasta oportunitate, prin Presedintia romana a Consiliului, trebuie sa aducem Uniunea Europeana mai aproape de Romania. Trebuie, totodata, sa profitam de ocazie pentru a le explica si mai mult romanilor ce inseamna Uniunea Europeana si ce a insemnat aderarea noastra la UE.

Am spus inca de acum doua luni ca este o mare greseala decizia Guvernului PSD - ALDE de a organiza toate intalnirile informale la nivel ministerial ale Consiliului UE in Palatul Parlamentului din Bucuresti. Romania este mai mult decat Casa Poporului, este al saptelea stat ca populatie la nivelul UE si are orase mari bine dezvoltate, cu o infrastructura hoteliera, administrativa si de transport aerian moderne si capabile sa ofere toate conditiile pentru ca un astfel de eveniment international sa se poata desfasura in cele mai bune conditii.

De aceea, am propus Guvernului inca din iulie sa organizeze reuniunile ministeriale in mai multe orase din tara. De ce sa nu avem reuniunea ministrilor Apararii la Constanta, in apropierea bazei militare de la Kogalniceanu, unde sa vorbim despre securitate in Europa, spre exemplu?

De asemenea, de ce n-ar fi organizate reuniunile pe Educatie intr-un centru universitar cu traditie si prestigiu, de ce nu, la Cluj-Napoca sau Timisoara, iar reuniunea ministrilor Afacerilor Externe la Iasi, langa granita cu Republica Moldova, unde sa vorbim despre vecinatatea estica si despre pericolele venite dinspre Federatia Rusa?

Instrument pentru aderarea la zona euro si sprijin politic pentru aderarea la spatiul Schengen

Presedintele Juncker a anuntat astazi si lansarea unui instrument al Comisiei Europene care sa sprijine tehnic statele ce nu sunt inca membre ale zonei euro, dar care trebuie sa adere, asa cum este si cazul Romaniei. Va fi un instrument foarte util pentru tara noastra deoarece statele din zona euro vor continua sa se integreze tot mai mult economic, iar riscul ar fi fost ca noi, care nu am adoptat inca moneda unica, sa ramanem pe dinafara.

Mesajul presedintelui Juncker este unul clar: cand vom face viitorii pasi de integrare europeana, nu vom uita tarile care nu sunt inca in zona euro. Acelasi lucru l-am cerut si eu in februarie anul acesta, ca raportor al Grupului PPE asupra unui buget suplimentar al zonei euro.

Am spus atunci ca acest buget trebuie sa fie deschis pentru toate statele membre ale UE, adica si pentru cele care nu sunt inca membre ale zonei euro, dar care au obligatia de a adopta moneda unica. Acestea trebuie sa primeasca drepturi complete de participare, sa contribuie, sa beneficieze financiar si sa faca parte din guvernanta zonei euro pentru a fi pe deplin pregatite la momentul in care vor adopta moneda unica.

Dincolo de sprijinul tehnic pentru aderarea la zona euro, presedintele Jean-Claude Juncker a facut astazi un alt serviciu Romaniei, dar si Bulgariei, si, de altfel, intregii Uniuni, cerand politicienilor europeni ca cele doua state sa fie primite in Schengen. Mesajul domniei sale a fost clar: daca vrem ca UE sa aiba granite externe mai puternice, Romania si Bulgaria trebuie sa fie primite in spatiul Schengen.

Considerca este timpul ca si ceilalti lideri politici europeni sa inteleaga ca locul tarii noastre este in Schengen si ca problemele de securitate nu vin in niciun caz dinspre granitele noastre, dar ca noi putem contribui la solutionarea lor.

Iesirea Marii Britanii din UE nu va reduce fondurile europene pentru Romania

Bugetul Uniunii Europene dupa iesirea Marii Britanii va trebui sa fie unul chiar mai mare decat inainte de Brexit - a fost unul dintre mesajele presedintelui Comisiei Europene.

Adevarul este ca nu putem avea o Uniune Europeana solida cu un buget mic, mai ales deoarece vedem ca, la prioritatile traditionale ale Uniunii Europene privind cresterea economica si crearea de locuri de munca, s-a adaugat in ultimii ani o alta prioritate care necesita alocari de resurse, ma refer la provocarile de securitate.

Astfel spus, anuntul presedintelui Juncker inseamna ca nivelul fondurilor europene structurale alocate Romaniei nu vor fi influentate direct de iesirea Marii Britanii din UE, din moment ce nu vom vorbi de un buget redus, din contra, de unul mai mare.

Totusi, pentru ca Romania sa beneficieze de acelasi nivel ridicat al fondurilor UE si dupa anul 2020 trebuie sa convinga celelalte state membre ca alocarile pentru tara noastra sunt folosite eficient, iar singurul mod in care dovedesti acest lucru este sa ai o rata de absorbtie aproape de 100% in cadrul financiar multianual actual, 2014 - 2020.

Respectarea statului de drept ramane o obligatie pentru Romania

Declaratia presedintelui Juncker privind statul de drept, despre care a spus ca este obligatoriu pentru toate statele membre, si nu optional, inseamna o veste rea pentru toti politicienii din Romania care cred ca pot controla justitia, dar o veste extraordinara pentru cetatenii cinstiti care vor domnia legii.

Este simplu: nu te poti bucura de apartenenta la Uniunea Europeana, de libera circulatie, de fonduri nerambursabile de miliarde de euro, dar sa incerci sa controlezi justitia si institutiile statului ca in epoca feudala. Comisia nu va tolera nici cea mai mica abatere de la domnia legii - este pozitia ferma transmisa astazi de presedintele Juncker.

As observa, ca o concluzie, ca discursul de astazi al presedintelui Jean-Claude Juncker contrazice toate scenariile sumbre care prevedeau o Uniune in care tara noastra va fi la coada sau pe dinafara.

Mesajul este clar: nu exista un grup de state predefinit, un nucleu de baza, Romania, ca si toate celelalte state membre, va avea sansa sa participe la toti pasii de reformare si de integrare europeana. Mai mult decat atat, datorita faptului ca vom detine Presedintia Consiliului in timpul iesirii Marii Britanii din UE si ca vom gazdui, iata, primul summit despre viitorul UE post-Brexit, Romania va avea o sansa unica de a fi printre statele care vor conduce viitorii pasi de integrare europeana.

Depinde doar de Romania, in special de Guvern si de celelalte autoritati ale statului, daca vom reusi sa profitam de aceasta sansa pe care imi permit sa spun ca nu a mai avut-o niciodata tara noastra in istoria ei recenta.

Siegfried Muresan este europarlamentar, vicepresedinte al Comisiei de Buget din PE, purtator de cuvant al PPE si prim-vicepresedinte al PMP.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citește și:
Niculae Bădălau rămâne fără funcție la conducerea Curții de Conturi. Fostul lider PSD este arestat preventiv pentru dare de mită
Niculae Bădălau rămâne fără funcție la conducerea Curții de Conturi. Fostul lider PSD este arestat preventiv pentru dare de mită
Camera Deptaţilor şi Senatul se reunesc luni în şedinţă comună, pentru a vota revocarea din funcţie a lui Niculae Bădălău din funcîia de vicepreşedinte al Aitorităţii de Audit a...
Ce spune protocolul PNL - PSD despre schimbul de ministere. Portofoliul la care social-democrații nu ar vrea să renunțe
Ce spune protocolul PNL - PSD despre schimbul de ministere. Portofoliul la care social-democrații nu ar vrea să renunțe
Pe lângă rocada premierilor din coaliție care ar trebui să aibă loc în luna mai 2023, PSD și PNL urmează să schimbe și mai multe ministere. Social-democrații au dat, însă, semnale că...