Croatii isi voteaza presedintele, dupa o campanie in care temele nationaliste si teama de migranti au fost speculate politic

La cateva zile de la preluarea presedintiei prin rotatie a UE, Croatia isi alege presedintele, o functie mai degraba onorifica, dar care a mobilizat in campanie teme nationaliste si frica de migrantii care pun presiune pe frontiere.

Aproximativ 3,8 milioane de alegatori croati sunt asteptati, duminica, la urne. Presedinta conservatoare aflata la sfarsit de mandat trebuie sa atraga de partea sa dreapta radicala daca doreste sa castige in fata provocarii serioase reprezentate de un fost prim-ministru social-democrat, comenteaza France Presse.

Birourile de vot vor fi deschise intre orele 06:00 si 18:00 GMT. Primele rezultate sunt asteptate dupa o ora de a inchiderea sectiilor de votare.

Al doilea tur al alegerilor prezidentiale survine la cateva zile dupa preluarea de catre Croatia a presedintiei rotative a Uniunii Europene pe care va trebui sa o gestioneze dupa Brexit.

Scrutinul a relevat ascensiunea dreptei dure intr-o tara care face fata presiunii migrantilor la frontierele sale si care se confrunta, la fel ca vecinii sai din Balcani, cu un exod masiv al locuitorilor, precum si cu o coruptie endemica.

Alegatorii croati sunt invitati sa aleaga intre doua viziuni pentru tara lor de pe tarmul Marii Adriatice: "Croatia autentica" pe care presedinta conservatoare aflata la sfarsit de mandat Kolinda Grabar-Kitarovic afirma ca o reprezinta si "Croatia normala", promisa de rivalul sau social-democrat Zoran Milanovic.

In Croatia, functia prezidentiala este in mare masura onorifica. Pentru a castiga un al doilea mandat, Kolinda Grabar-Kitarovic, de 51 de ani, va trebui sa atraga aripa dura a electoratului de dreapta sedus in primul tur de scrutin la sfarsitul lunii decembrie de catre un cantaret populist.

Miroslav Skoro, artist care a devenit celebru in anii' 90 cu cantece patriotice, a castigat aproape un sfert din sufragii, promitand sa desfasoare armata la frontiere pentru a-i impiedica pe migranti sa intre in tara si angajandu-se de asemenea sa gratieze un criminal de razboi.

El s-a ferit sa dea cel mai mic consemn de vot si scrutinul se anunta foarte deschis. Un ultim sondaj acorda trei puncte avans fostului premier social-democrat, dar arata de asemenea ca 13% din electorat este indecis.

O infrangere a actualei sefe a statului ar complica considerabil sarcina partidului care o sustine, HDZ, si a premierului moderat Andrej Plenkovic la alegerile legislative prevazute pentru toamna.

Grabar-Kitarovic, care a castigat mai putin de 27% din voturi in primul tur, spera ca apelurile sale "unitate" vor fi suficient de convingatoare. In campanie, ea nu a incetat sa invoce patriotismul sau si razboiul din 1991-1995, subiect in continuare foarte sensibil. "Noi trebuie sa ne reunim ca in 1990" inainte de declararea independentei, a lansat ea in aceasta saptamana sustinatorilor ei.

Ea se prezinta ca o mama de familie ca si altele si isi etaleaza originile modeste. Detractorii ei ii reproseaza numeroase gafe.

Presedinta in exercitiu a mai fost criticata pentru ca a minimalizat crimele ustasilor colaborationisti ai Germaniei naziste in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, care suscita o nostalgie crescanda in Croatia.

Rivalul sau, Zoran Milanovic incearca sa o faca sa-si mentina reputatie de aroganta si elitism. El denunta de asemenea ca periculos de intolerant conceptul unei "Croatii autentice" pe care doar HDZ l-ar putea reprezenta.

Social-democratul a dominat primul tur de scrutin cu o treime din voturi, beneficiind de sprijinul alegatorilor urbani, dar si de divizarea dreptei.

Pledand pentru o "Croatie normala" bazata pe toleranta si pe argumentul ca tara sa "nu mai este in razboi", el sustine ca aceasta trebuie sa priveasca spre viitor si sa "lupte pentru locul sau in Europa".

Sustinatorii sai au salutat in 2011 sosirea la putere a unui om scutit de acuzatii de coruptie care patasera reputatia a numerosi membri ai HDZ. Dar guvernul sau a deceptionat, fiind incapabil sa combata clientelismul ambiant si sa dezvolte economia.

Conservatorii din HDZ, aflati la putere, vor cu atat mai mult sa pastreze functia de sef al statului cu cat ei au preluat la 1 ianuarie presedintia UE pentru sase luni. Patru subiecte principale sunt pe ordinea de zi: relatiile intre UE si Londra dupa Brexit, dorinta de aderare a tarilor din Balcanii din Vest, schimbarea climatica si viitorul buget plurianual al blocului comunitar.

Croatia este ultima tara care a intrat in UE in 2013. Dar ecoomia sa, puternic dependenta de turism, figureaza printre cele mai slabe ale statelor membre.

Aderarea a accelerat exodul croatilor care pleaca din tara in cautarea unei vieti mai bune in alta parte in Europa, care invoca printre argumente de asemenea coruptia si clientelismul, precum si slaba calitate a serviciilor publice.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...