Tandemul Putin-Trump da frisoane tarilor est-europene

Putini lideri europeni au sarbatorit rezultatul alegerilor americane de la 8 noiembrie asa cum a facut-o premierul ungar Viktor Orban, care isi declarase deja sustinerea pentru Trump din iulie, in timpul unei vizite in Romania.

"Nu ii fac campanie lui Donald Trump, dar i-am ascultat propunerile cu privire la combaterea terorismului si n-as fi putut nici eu sa explic mai bine de ce e nevoie in Europa", a spus Orban, la Tusnad.

E de inteles, spun analistii de politica internationala. Trump si Orban impartasesc viziunea asupra migratiei si ambii sunt adeptii constructiei unor ziduri la frontiere, au o admiratie declarata pentru presedintele rus Vladimir Putin, au dovedit un scepticism profund fata de interventionismul american si s-au declarat impotriva liberalismului.

Insa multi dintre liderii tarilor est-europene, mai ales cei din Polonia, Ucraina si Tarile Baltice, nu au impartasit entuziasmul lui Orban pentru ca viziunea pe care Trump a exprimat-o in campania electorala asupra arhitecturii securitatii europene nu a fost deloc imbucuratoare pentru regiunea care depinde de Alianta Nord-Atlantica pentru a-si asigura securitatea.

Intrebarile pe care si le pun liderii est-europeni la inceputul mandatului de patru ani al lui Trump la Casa Alba au legatura mai ales cu soarta conflictului din estul Ucrainei, un posibil pact dintre Trump si Putin in legatura cu regiunea, dar si cu situatia din cadrul NATO, dupa ce presedintele ales al SUA a afirmat ca nu considera echitabil faptul ca multe tari membre ale NATO nu contribuie indeajuns la bugetul organizatiei.

Ce va face Rusia?

Insa intrebarea care pune cele mai multe probleme este care vor fi urmatoarele miscari ale Rusiei intr-o regiune in care au avut loc schimbari politice majore in 2016.

Republica Moldova, angajata in reforme dupa semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana, a schimbat directia la 13 noiembrie, cand socialistul pro-rus Igor Dodon a fost ales seful statului, o pozitie ale carei prerogative sunt limitate de Constitutie, dar care are o importanta simbolica.

Motivul principal al victoriei lui Dodon este coruptia sistemica de care se leaga numele unor politicieni din formatiuni politice considerate reprezentative pentru linia europeana. In 2015, disparitia unui miliard de dolari din conturi aflate la mai multe banci, echivalentul a o sesime din PIB-ul Moldovei, a pus si mai mult la indoiala integritatea unor lideri politici proeuropeni, conform analistilor.

Thomas de Waal, analist al Carnegie Europe, scrie ca, chiar daca Moldova nu schimba cu totul directia politica inspre Rusia, tara risca sa ramana o zona gri la marginea Europei.

Ucraina, mai scrie De Waal, prezinta un risc asemanator, dar la o scara mult mai larga. Presedintele Petro Porosenko a demarat mai multe reforme in doi ani decat predecesorii sai in doua decenii. Au fost reformate fortele de securitate, sectorul energetic si sistemul licitatiilor publice. "Dar Porosenko pare sa fie hotarat sa nu reformeze institutiile care i-ar putea afecta statutul", mai scrie analistul.

Una dintre aceste institutii este si directoratul anti-coruptie, care a lansat in octombrie 2016 o platforma online pe care functionarii publici si politicienii Ucrainei au fost nevoiti sa isi declare averile. Sondajele de opinie arata ca fenomenul coruptiei a erodat increderea ucrainenilor in liderii lor politici, mai ales ca premierul a declarat in octombrie nu mai putin de 12 ceasuri de lux. Dezamagirea ar putea duce, conform lui de Waal, la regenerarea partidelor populiste sau pro-ruse.

Vesti proaste pentru regiune

Toate acestea, insa, nu l-ar ingrijora pe Trump, care e obisnuit sa faca afaceri cu oligarhi, scrie analistul Carnegie. "Acestea sunt vesti proaste pentru o regiune care se teme mai mult de banci obscure decat de tancurile rusesti, iar Uniunea Europeana ar ramane singura in eforturile de a reforma regiunea".

Mark Galeotti, analist al Consiliului European pentru Relatii Internationale, spune ca, intr-adevar, amenintarea militara din partea Rusiei nu este deloc ceea ce pare. "In ultimii ani, numarul amenintarilor cu represalii militare din partea Rusiei, exercitiilor militare si intruziunilor in spatiul aerian al tarilor rivale a crescut dramatic. Forta de politie aeriana din zona baltica, un contingent al NATO, a interceptat 47 de intruziuni ale Rusiei doar in 2013. In 2015, NATO a interceptat nu mai putin de 400 de avioane rusesti in spatiul aerian aliat", explica Galeotti.

Romania si Polonia au decis sa gazduiasca scuturi antiracheta si au fost avertizate in mai ca vor afla "ce inseamna sa te pui" cu Rusia. In martie 2016, circa 33.000 de soldati rusi au desfasurat aplicatii militare care au vizat Danemarca, Finlanda, Norvegia si Suedia, simuland preluarea controlului de catre Rusia a insulelor Aland, Gotland si Bornholm.

Bombardierele ruse au simulat un atac nuclear asupra insulei Bornholm, chiar cand pe insula avea loc un festival cu 90.000 de participant, printre care si politicieni danezi.

"Daca sunt foarte putine sanse ca un conflict sa izbucneasca in regiune, care ar fi scopul acestor manevre?", se intreaba analistul. "Raspunsul se ascunde la vedere. In mare parte, precum folosirea de catre Kremlin a dezinformarilor pentru a suplini lipsa influentei pozitive in regiune si a razboiului hibrid pentru a suplini lipsa puterii militare, si diplomatia metalului dur este folosita pentru a suplini slabiciunile diplomatiei conventionale a Rusiei, mai ales dupa inrautatirea relatiilor sale internationale dupa anexarea Crimeii in 2014", adauga Galeotti.

Drept raspuns la aceasta strategie a Rusiei, 16 state membre NATO au cheltuit mai mult pentru aparare in 2015 si 2016 si Alianta a inceput deja sa desfasoare trupe pe flancul estic, in tarile baltice si zona Marii Negre.

Dar tot ce pot face tarile din regiunea est-europeana este sa astepte, insa analistul spune ca tarile NATO trebuie sa isi indrepte atentia catre politica subversiva si strategia financiara a Moscovei.

Vot interzis la locale pentru unii alegători cu domiciliul în străinătate. Decizia aparține Biroului Electoral Central

Alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară, începând cu data de 11 aprilie 2024, nu vor putea vota la alegerile pentru autorităţile administraţiei...

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...