Cearta pe bani s-a prelungit pana tarziu in noapte: Dupa 16 ore, statele UE n-au cazut de acord asupra strategiei post-epidemie

Eforturile ministrilor de Finante de a ajunge la un acord privind un pachet de masuri fiscale menit sa contracareze consecintele pandemiei COVID-19 s-au prelungit in noaptea de marti spre miercuri.

Dificultatile sunt generate de diferenta de viziune intre statele din nordul continentului si cele din sud, acestea din urma solicitand un efort financiar fara precedent cu pretul asumarii unei datorii comune (asa numitele coronabonduri), informeaza agentiile de presa internationale.

Reuniunea in sistem videoconferinta, inceputa la ora 16:30 (14:30 GMT), a fost reluata la 22:00 GMT, dupa mai multe ore de intrerupere in timpul carora au avut loc numeroase discutii in format restrans in incercarea de a se iesi din impas.

"Dupa 16 ore de discutii ne-am apropiat de un acord, dar nu suntem inca acolo. Am suspendat Eurogrup si vom continua maine", a anuntat miercuri dimineata presedintele Eurogrup, Mario Centeno, care a mai spus ca negocierile vor fi reluate joi.

Reuniunea reprezinta un test decisiv pentru unitatea celor 27 de state membre, care nu isi pot permite sa faca dovada, inca o data, de absenta unei viziuni comune dupa esecul summit-ului sefilor de stat si de guvern consacrat crizei, care a avut loc pe 26 martie.

Raspunsul european la pandemie urmeaza sa se orienteze pe trei axe principale: pana la 240 de miliarde de euro de imprumuturi din fondurile de rezerva ale zonei euro, un fond de garantii pentru companii si sprijin pentru somajul partial.

Dar tarile cele mai afectate de pandemie, in special Italia, continua sa solicite, suplimentar, crearea unui instrument comun de datorie, sub forma unor euro-obligatiuni denumite deseori coronabonduri sau eurobonduri, destinat relansarii economiei dupa incheierea crizei.

Printre aceste tari se numara si Spania, Franta, Grecia, Malta, Luxemburg si Irlanda.

"Eurobondurile reprezinta un raspuns serios si adaptat", a insistat luni seara premierul italian Giuseppe Conte, a carui tara este cea mai afectata de pandemia COVID-19 (peste 17.127 de morti).

Statele din nordul Europei, in special Germania si Olanda, s-au opus Italiei, sustinuta de Spania, ceea ce a determinant esecul summit-ului din 26 martie.

Detalii aici - Planul UE pentru reactivare economica a esuat, dupa ce Germania si Olanda au refuzat sa imparta costurile crizei COVID-19

Mutualizarea datoriei (impartirea poverii financiare) reprezinta o linie rosie pentru Berlin si Haga, care refuza sa se angajeze intr-un imprumut comun cu statele sudice foarte indatorate si a caror gestiune o considera laxa.

In tabara Germaniei si Olandei se mai afla Danemarca, Austria, Suedia si statele baltice, conform unei surse europene citate de AFP.

Chiar inainte de inceperea reuniunii de marti, presedintele Eurogrupului, Mario Centeno, a facut apel la ministri "sa isi asume un angajament clar in favoarea unui plan de relansare coordonat si de mare anvergura", fara a mentiona solutia unei datorii comune.

Macron ofera un compromis

Franta spera sa aiba succes cu oferta sa de compromis, ce propune crearea unui "fond de relansare" care sa permita emiterea unei datorii comune pentru statele membre, dar care sa se limiteze la serviciile publice esentiale precum sanatatea sau ramurile industriale amenintate.

Ministrul francez de Finante, Bruno Le Maire, doreste ca aceasta optiune sa fie mentionata in concluziile reuniunii.

In scopul evitarii unui blocaj ar putea fi aprobata o formulare mai vaga, pentru ca "fiecare sa poata spuna: coronabondurile sunt inca pe masa. Sau nu. Si dezbaterea va continua", a estimat un diplomat deznodamantul negocierilor.

Ce vor statele bogate din nord

Mai degraba decat sa discute despre o datorie comuna ipotetica, tarile nordice prefera pentru moment sa se concentreze asupra instrumentelor deja existente pentru contracararea socului economic, in special Mecanismul European de Stabilitate (MES) creat in 2012, ca urmare a crizei datoriilor din zona euro.

Mecanismul ar putea acorda imprumuturi statelor aflate in dificultate care sa mearga pana la 2% din PIB, adica pana la 240 de miliarde de euro pentru intreaga zona euro, cu contraparti mai limitate decat de obicei.

Italia, care respinge cea mai mica conditionalitate in acordarea acestor imprumuturi, considera ca acest fond nu este potrivit. Premierul Conte s-a exprimat transant pe acest subiect "MES nu, eurobond da".

Banca Europeana pentru Investitii (BEI) ar urma sa se implice printr-un fond de garantii paneuropean, in valoare de 25 de miliarde de euro, care ar permite mobilizarea pana la 200 de miliarde de euro suplimentari pentru companii.

Ministrii europeni de Finante urmeaza sa valideze proiectul Comisiei Europene vizand crearea unui instrument care sa garanteze, cu pana la 100 de miliarde de euro, planurile nationale privind somajul partial.

Daca se va ajunge la un acord, propunerile ministrilor de Finante urmeaza sa fie aprobate de sefii de stat si de guvern din statele membre UE.

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...

Ciolacu nu-l lasă pe Robert Negoiță să intre în cursa pentru Capitală: "E candidat la Sectorul 3 și lucrurile așa vor rămâne"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, 19 aprilie, că a discutat cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, şi au ajuns la concluzia că Robert Negoiţă este un candidat foarte bun al alianţei PSD -...