Cele trei mari provocari ale lui 2017

Europa a fost atat de slabita de evenimentele tumultoase din 2016, incat acum nu pare deloc pregatita sa faca fata celor trei mari provocari ale lui 2017.

O spune Judy Dempsey, cercetator la organizatia Carnegie Europe din Bruxelles si jurnalist specializat pe politica externa, intr-un editorial pentru Washington Post.

Prima provocare despre care vorbeste analistul este Donald Trump, care isi va prelua mandatul de presedintele al Americii pe 20 ianuarie. A doua provocare, din perspectiva sa, este puterea tot mai mare a lui Vladimir Putin, presedintele rus care a prins si mai multa forta dupa recapturarea orasului sirian Alep de la rebeli, iar a treia este terorismul.

2016 - un an sangeros pentru Europa. Atentatele care au schimbat lumea asa cum o stiam

Decizia poporului britanic de a parasi UE va lasa Uniunea fara un stat membru cu o indelungata traditie si multa experienta in ceea ce priveste securitatea si apararea.

In plus, criza euro continua sa bantuie Uniunea. Problemele din sistemul bancar italian si demisia premierului Matteo Renzi sunt cele mai recente pierderi din cauza slabiciunii monedei unice.

Iar in ceea ce priveste criza refugiatilor, chiar daca numarul imigrantilor care vin dinspre Orientul Mijlociu a mai scazut, acestia sunt invinovatiti pentru recentele atacuri teroriste din Europa, inclusiv cel de la targul de Craciun din Berlin.

Acest atentat, soldat cu 12 morti si zeci de raniti, a scos la lumina esecuri majore ale tuturor statelor membre UE. Liderii europeni nu au ajuns la un acord privind politica imigratiei si verificarea tuturor celor care intra in Europa. Au esuat in securizarea granitelor Uniunii, sustine Dempsey. Si, mai presus de toate, nu au pus la punct un sistem comun de informatii sau o politica de securitate si aparare.

Tandemul Trump-Putin impotriva Europei

Iar Trump si Putin vor pune la incercare capacitatea Europei de a se apara. Vladimir Putin nu are decat de castigat din aceasta situatie in care Europa este slabita, iar presedintele american pune sub semnul intrebarii angajamentele SUA fata de blocul comunitar.

Prin dezinformare, sustinerea miscarilor populiste si cooperarea cu anumiti politicieni din tari precum Franta, Austria si Olanda, Kremlinul are puterea de a diviza Europa.

De exemplu, partidul lui Putin, Rusia Unita, a semnat un protocol de cooperare cu Partidul Libertatii, o formatiune extremista din Austria, la scurt timp dupa ce candidatul sau a pierdut alegerile prezidentiale in fata unui independent proeuropean. Liderul acestui partid din Austria, Heinz-Christian Strache, si alti politicieni populisti din Europa vor ca UE sa ridice sanctiunile impuse Rusiei.

In ceea ce il priveste pe Trump, intentiile sale de a restaura relatiile cu Rusia vor scoate la iveala slabiciunile aliatilor europeni ai Americii. Acestia nu se pot apara singuri in fata Rusiei, daca Statele Unite nu isi respecta angajamentele privind securitatea.

Desi Europa a fost avertizata sa majoreze bugetele pentru aparare de mai multe administratii americane, liderii UE au luat putine masuri in acest sens, dupa cum o demonstreaza atentatele teroriste din ultima vreme, scrie Judy Dempsey.

Autorul atacului din Berlin, tunisianul Anis Amri, a reusit sa se plimbe din Italia in Germania, iar apoi sa fuga din aceasta tara prin Franta si sa ajunga la Milano, desi fusese condamnat pentru ca a provocat un incendiu intr-un centru de detentie din Italia. Era in atentia serviciilor germane de securitate, dar le-a scapat printre degete.

Daca ne uitam inapoi in 2016, vedem ca Brexit si criza refugiatilor ar fi fost oportunitati bune pentru UE sa ia masuri comune, dar s-a intamplat contrariul. Statele membre incep sa isi formeze propriile politici, pe masura ce miscarile populiste capata amploare, fiind nemultumite, printre altele, de incapacitatea guvernelor de a combate terorismul.

Cam asta este perspectiva cu care se confrunta Europa in 2017: un presedinte american care le spune aliatilor ca trebuie sa plateasca daca vor ca SUA sa ii apere si un presedinte rus care incearca sa distruga alianta transatlantica si sa slabeasca si mai mult UE.

Si in loc sa reactioneze prin unitate, se pare ca liderii UE ii lasa pe cetateni vulnerabili, lipsiti de aparare, in timp ce blocul comunitar este din ce in ce mai putin capabil sa faca fata unei nou administratii SUA si Rusiei.

Europa ar putea fi cuprinsa de haos

Despre provocarile anului care urmeaza a scris si jurnalistul Marcel Michelson, intr-un amplu material pentru Forbes. Acesta este de parere ca pentru Europa, anul 2017 va fi unul crucial, plin de provocari si poate chiar haos.

Daca 2016 a fost dominat de criza refugiatilor si atacuri teroriste, 2017 se asteapta sa fie un an al alegerilor importante, ce ar putea deveni o lupta intre clasa politica actuala si miscarile populiste care promoveaza un val de nemultumire publica.

Urmeaza alegeri prezidentiale si parlamentare in Franta si Germania, alegeri generale in Olanda, Norvegia si Cehia, alegeri prezidentiale in Ungaria si Slovenia si alegeri locale in Portugalia.

2016, anul unor mari schimbari in politica mondiala - care sunt consecintele si ce ne asteapta in 2017

Alegerile nu reprezinta nimic iesit din comun in democratie, iar guvernele isi schimba des culoarea politica, insa exista posibilitatea ca in 2017 sa fie castigate de partide anti-sistem, cu promisiuni electorale radicale si nerealiste. Ar putea fi vorba despre formatiuni anti-imigranti sau chiar rasiste.

Teme precum casatoriile intre persoane de acelasi sex si interzicerea valului isalmic ar putea fi subiecte de dezbatere in 2017 si ar putea atrage atentia alegatorilor nemultumiti.

Si ar putea sa nu conteze ca promisiunile populistilor privind taxe mai mici, mai putine cheltuieli si alte asemenea, sunt nerealiste.

Vor fi multe atacuri si improscari cu noroi, mai ales daca discutiile vor ajunge la acelasi nivel intalnit in campania prezidentiala din SUA si cea pentru referendumul pe Brexit. Daca se intampla asta, atunci Europa va vedea ura, ar putea fi chiar si atacuri fizice, coeziunea sociala va avea de suferit, extremistii vor avea de castigat, iar viitorul Europei va fi incert si intunecat. Cu alte cuvinte, va fi haos.

Doar daca se va pastra un anumit grad de decenta, atunci ar putea exista o dezbatere si alegeri reale, dar asta depinde de actuala clasa politica. Ea trebuie sa isi trateze adversarii populisti ca pe niste adulti si sa reactioneze cu calm la retorica si acuzatiile acestora, sa incerce sa nu escaladeze conflictul, considera Michelson.

Amintim ca presedintele francez Francois Hollande a anuntat ca nu va candida pentru un nou mandat la alegerile din acest an, iar sondajele de opinie o arata pe Marine Le Pen, sefa extremistilor francezi, la cote ridicate de incredere.

Posibilitatea ca Le Pen sa devina presedinte ii nelinisteste pe multi lideri de la Bruxelles, care cred ca liderul Frontului National ar putea promova dezintegrarea UE, relateaza The Irish Times.

Si daca ar fi Le Pen presedintele Frantei? Ar face un trio de vis cu Putin si Trump, dupa ce scoate tara din UE si scapa de imigranti

Totusi, cancelarul german Angela Merkel va candida pentru al patrulea mandat la alegerile din acest an, iar unul dintre obiectivele sale este sa ii tina pe extremisti departe de putere.

Ramane de vazut daca politicienii de astazi vor reusi sa atraga electoratul european sau daca acesta va opta pentru populistii care promit schimbari radicale, dar greu de realizat si deseori daunatoare.

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...