Ziare.com

Cine castiga din propulsarea Ursulei von der Leyen la carma UE?

Miercuri, 03 Iulie 2019, ora 21:27

   

Cine castiga din propulsarea Ursulei von der Leyen la carma UE?
E clar ca solutia von der Leyen la carma Comisiei Europene (una imposibil de gasit fara Angela Merkel si fara celelalte numiri progresiste in posturile cheie ale UE) e buna. Chiar excelenta. Intrebarea e: pentru cine?

Pentru Germania? Pentru Europa? Pentru democratie? Germania, se stie, nu mai e ce-a fost. O taloneaza indeaproape Romania, ale carei trenuri depasesc, pe ruta Timisoara-Mangalia, pana si intarzierile de cosmar ale companiei Lufthansa.

Dar ce-i al ei e-al ei. Are guverne de vis. Cu ministri de vis ca Ursula von der Leyen. Care nu e Dancila, ci poliglota. Nu se preface ca n-ar intelege ca sectia speciala de investigare a magistratilor distruge independenta justitiei romanesti, prefacand-o in bordel. Nu e nici Renate Weber, care a facut totul spre a justifica in Parlamentul European masacrarea justitiei si a statului de drept romanesc.

Cu atat mai putin e Gabi Firea, Olguta, sau Carmen-Gazara-Microfon-In Priza-Decat-Dan. In fine, spre deosebire de Merkel, May si alti europeni mari si tari in UE, ca Macron, are, slava Domnului, copii. Nu mai putin de sapte. Ursula von der Leyen a batut si alte, remarcabile, recorduri. A supravietuit cu maiestrie tuturor cabinetelor Merkel si celor mai jenante scandaluri.

Verdictul de nonplagiat pe care l-a smuls in extremis mai-marilor facultatii de medicina din Hanovra ar putea sa para unora cel mai revoltator. Caci, spre deosebire de Kovesi, careia i s-au gasit in teza de doctorat bube pe o intindere de 4% din lucrare, Ursulei von der Leyen i s-a permis sa-si pastreze titlul in ciuda unor "erori" acoperind 20 la suta din doctorat. Si totusi s-au petrecut si scandaluri mai grave in ministerele pastorite de ea.

In care a comis erori de judecata si gestiune justificand indiscutabil si oricand demiteri fara preaviz. Dar, mare scamatoare fiind, a scapat. Pentru ca, tenace, a stiut sa fie mereu simpatica si lui Mutti si poporului. In consecinta, a reusit de la mijlocul anilor 2000 incoace sa fie constant ministru: ba al familiei, ba sef peste o armata germana care a devenit subiect major de glume amare pentru militari si putinii germani care nu considera neaparat, ca Machiavelli, ca dregatorii n-au a se preocupa decat de razboi, sau mai cu seama de razboi, dar cred ca o tara e bine sa se si poata apara. Eficient, evident.

Germania nu se poate in aceasta clipa apara. Bugetul ei militar e sub orice critica. In NATO fruntea economica a Europei e lanterna rosie. La fel, sau mai rea e starea armamentului german. Nici moralul trupei nu e la o inaltime mai ametitoare decat genunchiul broastei. Niste contracte de consultanta complet oneroase si o nava-scoala a carei renovare a reclamat inzecirea devizului, precum si scandaluri repetate privind extremismul politic al unor ofiteri ii completeaza celei care ar fi vrut s-o mosteneasca pe Angela Merkel la sefia cancelariatului federal imaginea de politician ambitios. Dar pagubos.

Paguboasa von der Leyen? Doar pentru altii. Pentru ea e norocoasa. Si vanitoasa. Altfel n-ar fi izbutit, la competenta ei bomba, sa cada vertiginos in sus, lasandu-se cu maiestrie legendara scoasa din jobenul de prestidigitator al cancelarei. Care cauta in disperare un neamt ca Iohannis pentru functia de presedinte al Comisiei si a gasit, iata, o nemtoaica. Una apta de acrobatia de a-i incapea lejer sub papuc doamnei Merkel si de a-i manca, totodata, cu placere, din palma cancelarei, fiind, concomitent, si genul domnului Macron, francezul care staruise sa se promoveze ca boss al UE o femeie.

Iar ea sa nu cumva sa se numeasca Manfred Weber. Pe care pana la urma nu l-a vrut decat un amplu grup de alegatori. Nu si dregatorii. Candidatul de varf al Partidului Popular la alegerile europene a ramas, prin urmare, cu mana goala si cu buza umflata. La fel ca Parlamentul European, dat pe mana socialistului italian David Sassoli. A pierdut ideea de parlamentarism. Au luat-o pe coaja democratia, respectul fata de vointa alegatorilor si mizilicul detestat cordial de elitele care le invoca la tot pasul, numit "valori europene". Precum si esteuropenii, care la acest festivalul al afacerilor de culise si al intelegerilor pe sub tejghea si-au adjudecat praful de pe toba.

De unde se vede ca tot mai neiubite si mai pedepsite acasa, Merkel si Germania raman in Europa progresista vioara intai. Ea care a social-democratizat si crestin-democratia si Europa, facand-o rau de oaie in 2015, cand, din ratiuni ideologice si calcul politic eronat a pierdut controlul asupra granitelor, provocand criza din care s-a ivit Brexitul, Merkel si-a impus confidenta la pupitrul Comisiei. Desi la vot s-a abtinut ca sa nu-si supere aliatii social-democrati din guvernul Germaniei. Care, nici laie, nici balaie, au vrut sa impiedice si accesul lui Weber la carma Comisiei, si pe-al colegei lor de cabinet.

Nici victoriile noului ei "dusman intim", Macron, nu sunt de lepadat. Franta l-a propulsat in locul lui Tusk, la butoanele Consiliului European, pe stangistul liberal belgian Charles Michel, un politician atat de abil in negocieri si compromisuri, incat principiile sale morale au ajuns sa aiba consistenta vatei de zahar. Tot Parisul i-a gasit caldutul, dar influentul post de sefa a Bancii Europene Christinei Lagarde, femeia de la FMI care a scapat ca prin urechile acului de gratii pentru favorurile incompatibile cu interesele statului francez acordate unui mogul din Hexagon. Iar ex-comunistei Mogherini i s-a identificat la Elysee un substitut socialist spaniol pe nume Josep Borrell, astfel incat intreaga Europa socialista, cu tot cu ultranationalistul PSD, sa aiba motive sa exulte intr-o necurmata bucurie.

Sigur, liderii central si est-europeni nu l-au vrut pe social-democratul Timmermans. Care, desi vadit competent, a avut din unghiul lui Macron neajunsul de a nu fi femeie. Iar din al extremistilor din est nesimtirea de a nu tolera orice demers cleptocratic proiectat in fosta Europa comunista, in care Putin si mazetele lui populiste par sa castige tot mai mult teren. Vor fi multumiti est-europenii?

In NATO, ministrul german al apararii nu le-a ignorat interesele si nici nu s-a dat in stamba ca marioneta a Rusiei. Dimpotriva, von der Leyen a cerut in 2018 inasprirea tonului fata de Putin. Demnitatea si inteligenta politica externa nu sunt, sa admitem, putin lucru, in lumea de azi.

Si ii rascumpara Ursulei von der Leyen multe neajunsuri. Pentru ea, ca si pentru Europa franco-germana grotesca sforarie de culise s-a incheiat cum nu se poate mai satisfacator. Chiar minunat.

Din pacate, nu orice solutie excelenta pentru ea, Macron, Merkel si progresistii, ca si, vorba liderului ecologistilor europeni, Butikofer, pentru Ministerul german al Apararii, cel fericit ca scapa in fine de Ursula von der Leyen, e la fel de utila si Europei unite. Democratiei. Meritocratiei. Si credibilitatii lor.

Autor: Petre M. Iancu
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Deutsche Welle

Articol citit de 8838 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
5 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Si....?

...

 

Motiv in plus pentru Brexit

Care britanici nu mai pot de bucurie ca Germania ia in stapanire Europa. Iarasi. Soft de data asta, europenii stand capra.

Motiv in plus pentru slabirea Uniunii Europene, pentru ca o mazeta condusa din culise nu poate face fata realitatii.
Ursula-Veorica de Bruxelles.

si ce

isi linge ranile d-l iancu. recititii osanalele anterioare la adresa liderilor europeni cazuti acum in desuetitudine. si pe cele ale altor analisti politici, promovati de ziare com care acum au dat kics.

Si cine a indraznit sa spuna ca Domnul Petre M. Iancu nare simtul

Umorului !!!!

Sssssstrike !!!! And is out of ballpark !!!

Happy !!! 4th july Mo-Fo's !!!!
I'm out of here !!!

 

iata un text

aparent plin de umor, dar, in realitate, plin de venin si, in final, injurios prin comparatia neavenita cu VV Dancila. Nu cumva e vorba de un text 'comandat", de vreme ce nici macar nu stim cat de adevarate si corecte sunt informatiile mobilizate de autor in defavoarea d-nei Ursula von der Leyen ? Doamne, ce de priceputzi mai avem noi, romanii, drept comentatori politici prin diverse forme de presa ! N-ar fi mai util tzarii ca ei sa-si puna talentul in slujba poporului roman si nu doar sa invenineze opinia publica ? Ba ar fi, dar suntem in Ro si, deci, nu se poate asa ceva... pe malurile majestuoase ale Dambovitei. Cred, insa, ca se poate ca si eu sa vin cu o propunere: sa fie adusa in fruntea Comisiei UE d-na VV Dancila... si-atunci sa vezi performante, nu de la nemtzi / nemtzoaice ! Sau nu credeti ?

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor