Migratia va fi una dintre temele cele mai fierbinti ale confruntarilor electorale pentru Parlamentukl European, de vreme ce 38,5 de milioane de locuitori din UE (7,5%) nu aveau cetatenia tarii de resedinta la 1 ianuarie 2017.
Dintre non-rezidenti, 21,6 milioane de persoane (4,2%) aveau nationalitatea unei tari terte (din afara UE), iar 16,9 milioane erau cetateni UE, potrivit datelor biroului european de statistica Eurostat, citate de AFP si Eyewitness News.
Germania era tara care gazduia cei mai mult "non-nationali" (9,2 milioane), in fata Marii Britanii (6,1), Italia (5) si Franta (4,6).
Proportional cu populatia, Luxemburg este tara care avea cei mai multi cetateni straini (48%) . Iar Polonia si Romania cei mai putini (0,6%).
Tarile UE pot acorda permise de rezidenta unor cetateni din tari terte din motive legate de forta de munca, educatie sau in cadrul solicitarilor de azil.
3,1 milioane de noi permise au fost livrate in 2017, potrivit Eurostat. Numarul cel mai ridicat a fost acordat de Polonia (683.000), Germania (535.000), Marea Britanie (517.000) si Franta (250.000).
In 2017, ucraineenii au ramas cetatenii extracomunitari care au obtinut cele mai multe permise de sejur (662.000), in fata sirienilor (223.000) si chinezilor (193.000).
UE s-a confruntat in 2015 cu un aflux fara precedent de migranti ajunsi pe Marea Mediterana, mare parte dintre acestia fugind de razboaiele sau insecuritatea din tarile lor, mai ales din Siria.
Potrivit Organizatiei Internatioanle pentru Migratie (OIM), numarul lor a depasit un milion, dintre care peste 850.000 prin Grecia, veniti in special din Siria (56%), Afganistan (24%) si Irak (10%).
Sosirile in UE s-au redus, totusi, pana la peste 363.000 pe mare, in 2016, la care se adauga peste 20.000 pe cale terestra.
Sosirile totale in UE au scazut in continuare in 2017 (pana la 187.000) si in 2018 (la 144.000), an in care Spania a devenit principala poarta de intrare (65.000 de sosiri).
Pentru 2019, OIM a inregistrat circa 18.000 sosiri in UE din ianuarie pana la jumatatea lui aprilie.
Tarile UE au inregistrat 580.800 de noi solicitari de azil in 2018, adica mai putin de jumatate din "varful" istoric din 2015 (1,26 milioane) . Sirienii (80.900) au ramas de departe cei mai numerosi intre persoanele care au depus o prima cerere.
Afganii (41.000) si irakienii (39.600) sunt pe locurile doi si trei, in fata pakistanezilor, iranienilor, nigerienilor si turcilor.
In Franta, principalii solicitanti in 2018 au fost afganii, urmati de albanezi si georgieni.
Dupa recordul din 2015, numarul primelor solicitari de azil din UE s-a mentinut la un nivel comparabil cu 2016 (aproape 1,2 milioane), inainte de a incepe sa scada sensibil incepand cu 2017.
Cererile de azil sunt departe de a ajunge toate la un raspuns pozitiv.
In 2018, tarile din UE au acordat protectie la circa 333.000 de solicitanti de azil, potrivit Eurostat. Cu 40% mai putin decat in 2017, cand deciziile pozitive scazusera deja cu 25% in raport 2016.
Principalii beneficiari au ramas in 2018 sirienii (29% din total), in fata afganilor (16%) si irakienilor (7%) . Iar tarile care au acordat cele mai multe statute de protectie, inclusiv cel de "refugiat", au fost Germania (139.600), Italia (47.900) si Franta (41.400).
Citeste mai departe despre migrantii din Uniunea Europeana intr-un articol Curs de Guvernare
In 2017 UE avea o populatie de 512... Vezi tot