Cât de ușor se poate ajunge la război din cauza migranților din Belarus. Aleksandr Lukașenko „pare să-și fi pierdut mințile”

Liderii ministerelor apărării din Europa sunt îngrijorați că situația de la granița dintre Belarus și Polonia ar putea declanșa o altă criză: un conflict violent pe continent.

„Riscul de agravare este foarte ridicat”, a declarat Kalle Laanet, ministrul estonian al Apărării.

Comentariile sale au fost susținute și de declarații ale oficialilor militari din Grecia, Lituania și Regatul Unit, care împărtășesc teama unei escaladări. În prezent, în jur de 2.000 de migranți stau în frig la granița Belarusului cu Polonia.

Aceștia nu pot intra în Polonia, dar nici nu se pot întoarce. Oficialii UE cred că regimul Lukașenko duce un „război hibrid” împotriva blocului comunitar, care combină elemente politice și militare.

Masarea de trupe rusești la granița cu Ucraina nu este o coincidență

Un element care alimentează tensiunile este faptul că această criză vine la scurt timp după ce mai multe fotografii luate prin satelit confirmă că Rusia masează din nou trupe și echipament militar la granița sa cu Ucraina.

Oficialii estonieni spun că este ușor de făcut o legătură între cele două evenimente. Marți, 9 noiembrie, Polonia a acuzat direct Rusia că a ajutat orchestrarea situației, prin atragerea migranților din Orientul Mijlociu în Belarus, ca mai departe aceștia să fie trimiși la granițele UE.

Laanet a subliniat pentru publicația POLITICO că nu excude posibilitatea unui război în toată regula la graniță.

"Bineînțeles că nu putem spune că nu există niciun risc. Dar încă nu știm cât de mare este acest risc la acest moment. Trebuie să monitorizăm situația în profunzime, în fiecare zi”, a precizat oficialul estonian.

Comandantul forțelor estoniene de Apărare, Martin Herem, a declarat că președintele belarus Aleksandr Lukașenko s-ar confrunta cu impedimente logistice pentru începerea unui război, chiar dacă acesta „pare să-și fi pierdut mințile”. „Nu cred că Lukașenko vrea să lupte într-un război. Nu are suficiente resurse, dar unele acțiuni sunt posibile”, a afirmat oficialul. Mai probabil este „un conflict de intensitate redusă”, potrivit lui Herem.

Păreri împărțite despre o posibilă intervenție NATO

Liderii europeni ai Apărării spun că pentru moment UE ar trebui să se concentreze pe a furniza Poloniei, precum și Lituaniei și Letoniei, resurse logistice și, în același timp, să impună noi sancțiuni Minskului, pentru a stăvili valul de migranți. UE pregătește astfel de sancțiuni, care de data aceasta vor viza companii europene și oficiali care au contribuit la criza migranților.

Pe termen mai lung, oficialii spun că liderii trebuie să analizeze dacă NATO ar trebui să intervină. În timp ce alianța militară poate aduce resurse semnificative, implicarea sa creează o dimensiune militară pe care unii o consideră periculoasă.

James Heappey, ministru al forțelor armate britanice, a averizat cu privire la implicarea NATO. Criza, spun el, „este o misiune principală și imediată a UE, pentru securizarea frontierei sale”. Oficialul subliniază că așa ar trebui să rămână, pentru că „odată ce devine o problemă militară, situația escaladează într-o direcție foarte dificilă. Dacă devine o chestiune NATO, intrăm pe un teritoriu foarte, foarte periculos”.

Ministrul adjunct al Apărării din Lituania, Margiris Abukevičius, nu este însă atât de sigur. „Pe termen scurt, vedem că UE are mai multe instrumente”, a afirmat oficialul, referindu-se la capacitatea blocului de a impune sancțiuni Belarusului, precum și la agenția Frontex. „Însă are legătură și cu NATO, pentru că o escaladare este posibilă și aceasta este natura atacurilor hibride. Trebuie să te gândești mereu la posibilitatea escaladării și la diferite scenarii care implică armata”.

În timp ce Estonia nu are graniță cu Belarus, este în regiunea baltică, alături de Letonia și Lituania, două țări care au raportat și ele o creștere a numărului de migranți dinspre Belarus. Și la fel de semnificativ este faptul că Estonia are graniță cu Rusia.

Laanet a subliniat că lucrează cu „cei mai apropiați aliați ai noștri pentru a ne asigura că nicio mișcare a Belarusului sau a Rusiei nu este ignorată”, argumentând că Moscova este parțial responsabilă pentru actuala criză. „Tallinn este dispus să susțină Lituania și Polonia cu trupe și cu echipament”.

Estonia a trimis deja ajutoare în Lituania, inclusiv echipament, însă Varșovia încă nu a solicitat ajutor. „Suntem pregătiți să trimitem dacă vor cere”, a spus Laanet.

Avioane de vânătoare NATO au fost mobilizate în timpul atacurilor masive cu rachete rusești din Ucraina

Avioanele de luptă ale NATO au fost mobilizate după ce Rusia a lansat atacuri masive cu rachete cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei în noaptea de joi spre vineri, 19 aprilie....

Premierul Poloniei avertizează că situația din Ucraina a devenit „critică”, dar nu poate oferi Kievului sisteme Patriot. „Trebuie să ne protejăm propriul spaţiu aerian”

Donald Tusk, premierul polonez a avertizat vineri, 19 aprilie, că în Ucraina situaţia pe front este critică şi săptămânile următoare ar putea să decidă deznodământul războiului...