Ziare.com

De ce Romania ar fi bine sa nu aiba pozitia Poloniei in relatia cu UE

de Cristian Diaconescu, profesor de drept international
Marti, 06 Februarie 2018, ora 12:34

   

De ce Romania ar fi bine sa nu aiba pozitia Poloniei in relatia cu UE
Cristian Diaconescu
Discutia la nivelul UE privind conditionarea primirii fondurilor europene de respectarea statului de drept este reala, deocamdata la nivelul dezbaterii, dar cat se poate de serioasa.

Citeste toate textele scrise de Cristian Diaconescu pentru Ziare.com

Tema nu va iesi usor din discutie, dimpotriva, exista o asteptare destul de mare ca ea sa continue, mai ales ca Brexit-ul va genera un deficit de aproape 16 miliarde de euro, parte din el urmand a fi acoperit din rezervele UE, parte fie prin reducerea fondurilor catre anumite state, fie prin cresterea cotei de contributie.

In acest context, presedintele Klaus Iohannis a discutat zilele trecute cu presedintele CE, Jean Claude Juncker, iar ministrul de Externe, Teodor Melescanu, l-a primit pe omologul sau polonez.

Romania nu e Polonia



Este evident ca din punct de vedere al CE si al UE (si nu numai in perspectiva presedintiei noastre din 2019), presedintele Klaus Iohannis este partenerul de dialog. Jean Claude Juncker a transmis un semnal si catre celelalte state din UE, in sensul ca prin vocea presedintelui Romaniei se reconfirma vointa tarii noastre pentru implementarea consecventa a sistemului de valori si standarde, asa cum sunt ele prevazute in tratatele constitutive. Aceasta este, de fapt, modalitatea formala de pozitionare a Romaniei.

Ceea ce mi se pare usor preocupant este continutul declaratiilor presedintelui Comisiei Europene - incurajatoare, motivante s-ar spune la prima vedere. De remarcat, totusi, ca fata de continutul dialogului la nivel european in legatura cu viitorul UE, cu bugetul (negocierile incep in martie si se vor termina in mai), precum si cu orizontul de asteptare al Romaniei, presedintele Juncker s-a limitat la eterna conversatie privind acordul Schengen si ridicarea MCV.

De la bun inceput subliniez (si este un lucru cunoscut in Romania!), ambele decizii sunt la dispozitia statelor membre, CE are doar rolul de a face doar evaluari, de a formula propuneri. Practic, in capitalele UE se hotaraste daca si cand aceste proiecte vor deveni realiste pentru Romania.

Pe de alta parte, am vazut si declaratia publica a CE in contextul intalnirii dintre presedintele Juncker si premierul Poloniei. In comunicarea publica se arata ca au abordat teme privind viitorul UE, pozitionarea Poloniei in UE, politicile privind piata interna, piata unica digitala, energie, migratie si, abia in ultimul rand, scrie in comunicat despre chestiuni legate de statul de drept. Iar Polonia se afla in procedura prevazuta de art. 7 din tratatele constitutive!

Sigur, sunt convins ca in declaratiile publice doar circa 40% din continutul dialogului oficial este prezentat, dar se transmit mesajele pe care ar urma sa le aiba in vedere si celelalte state partenere, si statul roman.

In opinia mea, exista o diferenta in perceptia cancelariilor occidentale (si este o realitate): spre deosebire de Romania, Polonia este capabila sa asigure stabilitate politica interna si totodata capacitatea de a genera coalitii internationale.

Campania de PR a Poloniei



Dupa sesizarea CE privind incalcarile normelor statului de drept, guvernul polonez a inceput o campanie de sarm. Premierul Morawiecki a facut un PR de succes la Davos. La Forumul de Securitate de la Munchen, care va fi la jumatatea lunii februarie, va fi relansata formal, oficial, cooperarea cu Grupul Weimar (Franta-Germania-Polonia), iar secretarul de stat american Rex Tillerson a facut o vizita la Varsovia, unde a dat asigurari clare privind continuarea sprijinului SUA pentru Polonia. Toate aceste evenimente s-au intamplat intr-o singura luna.

De altfel, si vizita la Bucuresti a ministrului polonez de Externe are in vedere, de asemenea, un sprijin pe care Polonia l-ar dori din partea Romaniei in ceea ce priveste urmatoarea discutie in Consiliu, cand Polonia isi va spune punctul de vedere in legatura cu procedura prevazuta de articolul 7.

Daca ingrijorarile UE devin serioase si explicatiile Poloniei, eventual, nu conving statele membre, in Consiliu se va vota cu majoritate calificata. Pentru a bloca o astfel de decizie, Polonia are nevoie de 6 voturi. Pana in acest moment, doar Ungaria s-a exprimat clar in ceea ce priveste respingerea sesizarii CE, dar in cancelarii se discuta despre posibilitatea ca alte state sa se asocieze unui vot in sprijinul Poloniei: Marea Britanie, statele baltice si Bulgaria sau Romania.

Ministrul polonez s-a intalnit si cu presedintele Romaniei. In declaratia publica, presedintele Iohannis a anuntat ca din intalnirea bilaterala au rezultat o serie de elemente comune privind relatia strategica esentiala romano-poloneza pe flancul estic al NATO, extrem de important. Sunt zone extrem de interesante de cooperare in viitorul apropiat - Bucurestiul si Varsovia impartasesc toate preocuparile de securitate privind amenintarile dintre Est.

Din nou, insa, din zona guvernamentala a aparut o alta categorie de mesaje si pe mine ma surprinde in special vehementa lor, mai ales din partea unui ministru de Externe extrem de respectat pentru profesionalismul sau. Nu inteleg de ce dl Melescanu nu a dat prevalenta in discursul public faptului ca s-a discutat despre aspecte privind cooperarea economica sau cooperarea de securitate, chestiuni foarte importante.

Nu cred ca este momentul ca Romania, care, din pacate, isi consuma oxigenul politico-diplomatic la Bruxelles explicand continuu probleme legate de situatia interna, de procesul legislativ din Parlament, de criticile cancelariilor (exprimate cat se poate de direct) si, mai ales in legatura cu respingerea publica, prin demonstratii, a demersurilor privind statul de drept, are interesul sa se enerveze acum in legatura cu o discutie, e drept, complicata.

O nervozitate greu de explicat



De ce spun asta? Intr-un document de 7 pagini prezentat in vara anului trecut, cancelarul Merkel a solicitat CE sa intervina in situatiile de neconformare cu deciziile Uniunii Europene printr-o interpretare extinsa a tratatelor constitutive, fara modificarea acestora, mai ales prin impunerea de noi conditionalitati pentru perioada de negociere a bugetului UE, in legatura cu limitarea la accesul fondurilor structurale si de investitii. Este exact perioada de astazi.

Franta si o serie de state din nordul continentului s-au asociat ideii. Guvernul olandez a trimis recent o scrisoare circulara, cerand demararea negocierilor pentru operationalizare propunerii.

Ministrul de Externe luxemburghez, cel mai longeviv ministru si prieten de o viata al dl Juncker, Jean Asselborn, a anuntat formal, public, ca va propune reglementari noi la negocierile privind cadrul financiar multianual privind bugetul UE, care urmeaza sa intre in vigoare in 2020. Scopul acestor demersuri este de a se reduce platile din fondul structural european pentru statele care incalca principiile statului de drept.

De asemenea, din partea CE, comisarul pentru Buget, Gunther Oettinger, a spus public: Doresc sa vad ca resursele financiare ale viitorului buget sunt distribuite numai statelor care respecta regulile. Si tot el a afirmat ca ar exista o relatie clara intre statul de drept si implementarea eficienta a investitiilor publice si private din zona bugetului UE.

Nu mai vorbesc si de ultimele declaratii ale comisarului pentru Justitie.

Deci, tema e activa.

Probabil ca Bucurestiul, avand ceva probleme si deficite de relationare cu privire la chestiunea statului de drept, ar trebui sa fie ceva mai rezervat si un pic mai putin pro-activ, pentru ca s-ar putea ca discutia aceasta sa se concretizeze intr-o serie de decizii. Si mai cred ca ar trebui sa isi concentreze eforturile politico-diplomatice pentru impiedicarea aparitiei unor altfel de decizii. Sau, daca Bucurestiul are garantii clare ca pe noi nu ne-ar privi o astfel de decizie, ar fi in egala masura un motiv sa fie relaxat. De aceea, eu nu inteleg aceasta nervozitate.

Se aud voci din ce in ce mai multe, ultima este din Austria, care se exprima in legatura cu ideea ca oricum cresterea cotelor de contributie ar trebui avuta in vedere in paralel cu reducerea fondurilor catre unele state, uitandu-se in special catre estul UE.

Repet: chestiunea trebuie sa fie cu mare atentie clarificata.

Titularul politicii externe, potrivit Constitutiei, e presedintele Romaniei



Pe de alta parte, lipsesc explicatiile publice in legatura cu aceasta tentatie, in special in aceasta perioada, ca Romania sa se apropie de Grupul de la Visegrad. Mi se pare un demers extrem de serios si perfect nejustificat. In orice caz, orice fel de intentii din acest punct de vedere sunt de natura strategica, cu implicatii pe termen foarte lung.

Daca exista tentatia, poate chiar decizia, privint apropierea de Grupul de la Visegrad (Guvernul maghiar are incredere in promisiunea lui Dragnea), acest demers trebuie explicat de cei care il initiaza, clar si cat se poate de explicit, societatii. Aici nu e vorba de discutii simple, intre cancelarii. Iar aici varful de lance este Ministerul de Externe. Daca speculam, sa fim iertati.

Constitutional, presedintele este titularul politicii externe, si, prin tot ce face, presedintele trebuie sa fie convins ca, intr-adevar, este titularul si ca aceasta pozitie ii este respectata de toate institutiile statului.

Eu l-am auzit pe presedinte spunand ca se exclude ideea asocierii cu Grupul de la Visegrad. Dar multe alte atitudini si pozitionari mai mult sau mai putin comunicate public par a indica faptul ca o serie de vectori de decizie din Romania ar opta pentru o alta varianta. Din acest punct de vedere, daca presedintele Iohannis considera ca este cazul, sunt destule elemente de clarificare pe care le poate folosi in legatura cu acest subiect.

Cristian Diaconescu este licentiat in drept, presedinte al Fundatiei Miscarea Populara, iar de-a lungul timpului a ocupat functii de secretar de stat, vicepresedinte al Senatului, ministru al Justitiei si al Afacerilor Externe.

Despre ce vrei sa scriem?
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 7004 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

polonia nu e romania!

intr-adevar...
singura greseala care au facut-o polonezii a fost sa vina la bucuresti sa ceara sprijinul romaniei.
dar probabil asta va fi ultima.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor