Ziare.com

Europa postpandemie. Pacientul va supravietui

de Dorin Popescu, lector dr.
Joi, 21 Mai 2020, ora 08:45

   

Europa postpandemie. Pacientul va supravietui
Dorin Popescu
Criza noului coronavirus reprezinta o provocare pe termen mediu si lung la adresa functionarii si eficientei Uniunii Europene, un test de coeziune, solidaritate si pragmatism - poate primul test colectiv de amploare pentru coeziunea proiectului european din ultimele decenii.

Citeste toate textele scrise de Dorin Popescu pentru Ziare.com

Europa este obisnuita cu criza si constituie intr-o anumita masura chiar un raspuns la crize; de la declaratia lui Schuman incoace, multe trante cu criza (reconstructia postbelica, divizarea artificiala a continentului dupa razboi, regimurile comuniste din est, beligeranta cu Rusia, placile tectonice ale destramarii URSS etc.) au fortificat permanent tesuturile interne ale Europei.

Pe termen scurt, raspunsurile UE la criza COVID-19 au fost in mare parte defazate si lipsite de credibilitate. Criza COVID-19 a agravat totodata clivajele interne pre-existente la nivelul Uniunii (est-vest, nord-sud, bogat-sarac, centru-periferie etc.) si a creat altele; a multiplicat dispute si tensiuni interne, a exacerbat rivalitati istorice, a deschis teme noi de tensiune, a largit spatiul pentru nemultumiri si frustrari etc.

Nu a fost convenit inca un "Plan Marshall 2.0." de redresare a Uniunii (in pofida micilor progrese de data recenta), iar absenta consensului intern face improbabila, aproape utopica, atingerea unui obiectiv de anvergura acestuia.

Mecanismele de solidaritate si coeziune la nivelul Uniunii au functionat confuz si anost. Este de asteptat o degradare accelerata a increderii populatiilor statelor membre in capacitatea actualei generatii de lideri europeni de a raspunde solidar la crize, iar aceasta degradare va fi insotita de diminuarea substantiala a increderii noastre in proiectul european in ansamblul sau, dincolo de expresiile particulare ale acestuia in retorica sau actiunile liderilor sai.

Curentele colective centrifuge dezvoltate in jurul unor concepte precum euroscepticism, nationalism, statalism, deja traditionale in Europa, vor primi combustie pe termen lung din confruntarea defectuoasa cu criza a liderilor Uniunii.

Este evident ca diminuarea rapida a increderii in actualul proiect european va consolida dezbaterile privind necesitatea reconfigurarii acestuia. Va exista o reforma substantiala a proiectului european in actuala forma a sa, iar limitele procesului reformist pot fi mult mai ample decat cele pe care ni le-am dori in momentul de fata.

O unda de soc traverseaza deja Europa de la nord la sud si de la est la vest, iar efectele ei vor duce la crearea altei Europe (nu neaparat la modificari/diminuari teritoriale).

Este foarte probabil ca, pe termen scurt, in unele state membre sa se consolideze optiunile interne pentru evitarea falimentului colectiv prin evadari individuale sub forma unor noi iesiri din Uniune.

Nu se vor inregistra - foarte probabil - noi exituri pe termen scurt si mediu, dar in acest timp se vor coagula impulsurile sociale pentru decizii de iesire din Uniune preconizate a se produce ulterior.

Pe termen scurt, UE inca raspunde cu mici reactii epidermice, precum redirectionarea masiva a fondurilor catre sanatate, reconfigurarea prioritatilor de finantare, slabirea presiunilor asupra politicilor de mediu, mobilizarea unor fonduri aditionale etc., insa pare ca (si) strategiile de stimulare a redresarii prin adoptarea unor planuri intraeuropene de mobilizare a resurselor ar fi lipsite de combustie si viziune, asa cum vor fi fost raspunsurile pan-europene la criza in fazele ei de debut.

Se vor obtine din ce in ce mai greu coeziuni la nivel paneuropean. Urmatorii ani vor fi marcati de sciziuni puternice intre statele membre, alimentate de agende nationaliste in crestere in toate tarile membre. Criza coronavirusului a credibilizat retoricile nationaliste (eurocentrifuge si eurosceptice), anuntand posibile consolidari ale rolului statelor nationale in arhitectura politicilor paneuropene, un reviriment al deglobalizarii pe continent.

Pe termen scurt, criza pare a fi produs combustie aditionala proceselor de contestare a primatului democratiei liberale in Europa, procese care se exprima cu larga sustinere in unele tari din Est.

Un risc care apare cu o claritate convingatoare este enclavizarea pe continent a anti-Europei. Deocamdata consemnam aparitii episodice, in plan local, ale anti-Europei (contestarea proiectului european bazat pe democratia de tip liberal), insa este posibil ca aceste tendinte sa duca la enclave antieuropene pe continent (de-a lungul intregii sale orizontale geografice).

Este extrem de probabil ca vom asista la o reevaluare substantiala a rolului productiei pentru economiile nationale ale statelor membre si la relocari masive ale unitatilor europene de productie din China pe continent.

Foarte probabil, Europa nu va mai functiona ca spatiu prioritar al consumului, ci va reveni la raporturi echilibrate intre productie si consum, prioritar in domenii de nisa care fusesera abandonate tertilor.

Va avea loc o ajustare semnificativa a bugetului multianual al Uniunii, iar noile negocieri se anunta si ele "sangeroase" si se vor exprima prin conflicte de interese care pornesc de la calcule si nevoi interne ce nu mai lasa spatiu pentru filantropism. Convenirea unui buget multianual solid, flexibil si just nu va mai fi insa suficienta pentru a preveni, pe termen mediu, un faliment explicit al actualului proiect european.

Pentru evitarea acestui faliment, este nevoie de politici coezive de anvergura, de restabilirea credibilitatii in capacitatea Uniunii Europene de raspuns la crize, de solutii care sa intruneasca baze de consens in negocieri din ce in ce mai aspre.

Uniunea Europeana trebuie sa raspunda contestarilor unor populatii cu resentimente in crestere, care opun coeziunii europene mirajul performantei statale/autonome. In cautarea sisifica a autonomiei strategice, Europa risca acum sa piarda autonomia sa functionala.

Nu putem totodata exclude o resetare a raporturilor de putere cu Federatia Rusa si China, pe fondul razboiului informational care a insotit permanent criza noului coronavirus. Aceasta criza a adus o ostilitate in crestere a tarilor membre (in special din Europa Centrala si de Est, cu exceptiile traditionale cunoscute) fata de politicile inabile ale Moscovei de a instrumentaliza criza ca instrument geopolitic si de a obtine pe continent dividende de imagine ce ar putea conta foarte mult in economia tentativelor de sabotare a proiectului european.

Tarile care pledeaza pentru o relaxare a politicilor Europei fata de Rusia vor avea greutati suplimentare in a argumenta acest demers, in particular in a identifica acea "parte a Europei" de la Moscova la Vladivostok, in conditiile unei condamnari ideologice a Europei de tip sistemic, permanent si angajant care s-a produs in aceasta perioada in retoricile administratiei acestui spatiu. Teza unei Europe de la Lisabona la Vladivostok pare din ce in ce mai hilara.

Pe ansamblu, Europa va iesi slabita din aceasta criza, cu sciziuni si clivaje care vor "musca" adanc din grandioasele ei proiecte de viitor.

Inca este prematura o anticipare a "varfului pandemiei ei ontologice" in durata si amploare. Cel mai probabil, urmatorii ani vor aduce Europei nu neaparat un "varf" primejdios din punct de vedere ontologic (similar falimentului proiectului european, in forma sa actuala), ci un "platou al reconstructiei" care va produce modificari de substanta, insa in interiorul aceluiasi proiect.

Nu sunt motive pentru a se anticipa un "deces" al Europei si poate nici o "coma profunda" a ei, insa este nevoie de medici, leacuri si multa incredere regenerativa pentru ca pacientul sa evite internarea la terapie intensiva.

Diagnosticul este dur, terapia - dificila, iar recuperarea - lunga si partiala, dar pacientul va supravietui (cu medicatie pe termen lung; fara aceasta medicatie, urmatoarea criza poate fi letala)...

Dorin Popescu este presedinte al Asociatiei Casa Marii Negre / Black Sea House - Constanta, singurul think-tank geopolitic din Dobrogea si singurul din Romania destinat geopoliticii spatiului extins al Marii Negre, si coordonatorul filialei Constanta a ICDE. Este analist politic, expert in geopolitica, fost diplomat, publicist, cadru universitar si doctor in Filologie.

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2445 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor