Europa s-a repliat, dar problemele au ramas: Optimism sau fuga de realitate?

In ultimele luni, un val de optimism, chiar triumfalism, s-a abatut asupra unei mari parti a Europei, dupa ce, la inceputul acestui an, parea ca valul populist care a cuprins Marea Britanie si Statele Unite in 2016 va matura si celelalte state europene.

In particular, cel mai mare cosmar era ca Marine Le Pen va castiga presedintia Frantei, ceea ce ar fi insemnat sfarsitul zonei euro si poate chiar al Uniunii Europene insasi, se arata intr-o analiza publicata de The Guardian sub semnatura lui Hans Kundnani, de la German Marshall Fund.

Insa, de cand Emmanuel Macron a aparut nu se stie de unde si a castigat alegerile prezidentiale din Franta, promitand reforme economice si revigorand tandemul franco-german, Europa a dat semne ca isi revine.

Speranta este ca Europa a inteles pericolul populismului, comenteaza autorul citat. Cu Marea Britanie in haos, optimislul european se bazeaza pe datele economice, care arata, de exemplu, ca rata somajului a scazut sub 10%, pentru prima oara dupa izbucnirea crizei euro.

Dar chiar daca valul populist a trecut, problemele Europei au ramas. Tabara pro-europeana atrage mereu atentia asupra faptului ca entuziasmul in tarile membre UE a crescut dupa demararea Brexit. Problema este ca suportul pentru acest proiect este indeosebi bazat pe frica, nu pe altceva.

Tarile continentale privesc la dificultatile cu care se confrunta Marea Britanie, care incearca sa se extraga din UE, si inteleg ca celor din zona euro le-ar fi infinit mai greu sa faca acelasi lucru, scrie Hans Kundnani.

Intre timp, problemele cu care UE s-a luptat in ultimii 7 ani, de la izbucnirea crizei financiare, si care au alimentat euroscepticismul, raman nerezolvate.

Multiplele discrepante din interiorul UE sunt la fel de adanci, dovada ca la scurt timp dupa ce a fost ales, Macron a acuzat tarile din centrul si estul Europei ca trateaza uniunea ca pe un "supermarket". De asemenea, UE a facut prea putin pentru a ajuta Italia sa se descurce cu valul de refugiati din Adrica, mii dintre acestia pierind in Mediterana.

Intrebarile legate de problemele economice si institutionale ale eurozonei raman cele mai importante pentru viitorul UE, iar in centrul acestora se afla conflictul dintre viziunile diferite ale Frantei si Germaniei privind economia si moneda unica. Merkel a sugerat ca ar accepta sa se faca pasi catre transformarea eurozonei intr-o "uniune fiscala", in contradictie cu Macron.

Totusi, Berlinul vrea ca Macron sa aiba succes si il sustine, pentru ca intelege ca in caz contrar, Le Pen va castiga presedintia in 2022.

"Socul dat de Brexit si de alegerea lui Trump a fost atat de mare, incat Germania a inteles ca nu il poate trata pe Macron asa cum l-a tratat pe Hollande", afirma Jana Puglierin, de la German Council on Foreign Relations, citata de The Guardian.

Insa, multi se tem la Berlin de costurile oricarui targ facut cu Franta. Pentru prima oara de la inceputul crizei euro, social democratii germani ofera o alternativa reala la Merkel, cu toate ca sunt aproape siguri ca vor pierde alegerile generale din septembrie.

Asa ca Merkel va fi realeasa si cel mai probabil isi va lasa un urmas in 2021, cand este de presupus ca nu va mai candida. Iar Angela Merkel nu a lasat niciodata public sa se inteleaga ca e nevoie de compromisuri facute cu Franta pentru salvarea Europei, scrie sursa citata.

Din unele perspective, lucrurile nu stau deloc mai bine, ba chiar stau mai rau decat inainte de alegerea lui Donald Trump presedinte. In particular, asta se intampla si pentru ca garantiile de securitate oferite de SUA sunt mult mai fragile acum, iar statele europene au devenit brusc mai vulnerabile. In plus, este dificil de inteles cum raspund aceste state la noua lor vulnerabilitate, comenteaza Hans Kundnani.

De la alegerea lui Trump, statele UE au dezbatut diverse planuri legate de integrarea securitatii proprii si a politicilor de aparare. In iunie, ele au creat Fondul de Aparare European, menit sa sporeasca cercetarile in domeniu si sa coordoneze cheltuielile din aceasta zona. Dar acesti pasi nu sunt in niciun caz suficienti, fiind cel mult complementari actiunilor NATO, apreciaza autorul articolului citat.

Angela Merkel a declarat public in Bavaria, acum doua luni, ca europenii "nu trebuie sa mai depinda deplin de altii" si ca e momentul "sa isi ia soarta in propriile maini", ceea ce a fost perceput de unii ca o adevarata declaratie de independenta. Problema este ca europenii nu sunt pregatiti sa faca ceea ce ar trebui sa faca daca vor cu adevarat sa fie independenti - fie sunt incapabili, fie nu doresc sa creasca sumele destinate cheltuielilor cu apararea.

Inca o data, Germania este problema. Si nu pentru ca la Berlin cheltuielile cu apararea raman scazute - de la inceputul crizei ucrainene sumele au crescut, dar nu vor ajunge pana in 2024 la targetul de 2% din PIB stabilit de NATO - ci pentru ca regulile fiscale asupra carora Germania insista si masurile de austeritate impuse in alte tari din eurozona fac dificila si cresterea bugetelor acestor tari destinate apararii.

Realitatea este ca pentru a obtine "autonomia strategica" despre care vorbesc, cu alte cuvinte pentru a deveni cu adevarat independente de SUA, statele UE ar trebui, cel mai probabil, sa cheltuiasca mai mult de 2% din PIB fiecare, apreciaza Hans Kundnani.

In aceste conditii, concluzia este ca optimismul european nu este altceva decat fuga de realitate - de inteles, intr-adevar, dupa episoadele Brexit si Trump, dar fara indoiala este vorba doar despre fuga de realitate.

• Trump o lauda pe Merkel: un leadership incredibil si inaltator
• Summitul G20 sau Trump vs restul lumii. Angela Merkel cere unitate: Putem realiza mai mult impreuna
• Modelul Macron de crestere a economiei: Reduce impozitele si face investitii masive, de 50 de miliarde de euro
• Merkel, Macron si Putin au cazut de acord in privinta importantei unui armistitiu in estul Ucrainei

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...