Miscarile extremiste vor aduce schimbari radicale in Europa. Ar trebui sa ne facem griji?

Politicienii extremisti se bucura de tot mai multa sustinere in Uniunea Europeana si se apropie din ce in ce mai mult de putere, iar analistii privesc cu ingrijorare despre aceasta tendinta.

De exemplu, in Austria, unde duminica au avut loc alegeri prezidentiale, candidatul extremist Norbert Hofer a pierdut, insa a obtinut un rezultat foarte bun, chiar "cel mai bun din istoria" partidului care l-a sustinut, o formatiune ultranationalista si populista.

Citeste mai multe despre alegerile din Austria:

• Extrema dreapta pierde din nou alegerile prezidentiale din Austria. Tara va fi condusa de un presedinte pro-european
• Extremistii austrieci au inregistrat cel mai bun rezultat din istorie, chiar daca au ratat presedintia

Iar acest fenomen poate fi observat in mai multe state europene, mai ales ca extremistii au devenit mai vocali dupa victoria lui Donald Trump la prezidentialele din SUA.

Iata ce se intampla si in Franta:

• Franta se pregateste de prezidentiale: Francois Fillon, eternul secund, in sfarsit pe locul intai
• Si daca ar fi Le Pen presedintele Frantei? Ar face un trio de vis cu Putin si Trump, dupa ce scoate tara din UE si scapa de imigranti

De ce partidele extremiste sunt sprijinite de tot mai multi cetateni europeni si unde se poate ajunge daca aceasta tendinta continua? Ar trebui sa fim ingrijorati?

Ziare.com a incercat sa obtina raspunsuri la aceste intrebari de la Alfred Bulai, conferentiar universitar doctor la Catedra de Sociologie a Facultatii de Stiinte Politice din cadrul SNSPA.

Extremismul se naste din frustrare

Sociologul ne-a explicat ca, de regula, "extremismul sau viziunile radicale si imbratisarea lor de catre electorat sunt direct proportionale cu problemele sociale pe care le au oamenii".

"Nu numai saracia, in general, degradarea conditiilor de viata, problemele de siguranta. Frustrarea este creata de asteptarile oamenilor. Daca aveti sperante foarte mari si in realitate nu va indepliniti acele obiective, atunci aveti o frustrare puternica.

De exemplu, daca asteptati sa va duceti la un nou job si sa aveti un salariu cu 20% mai mare, daca e cu doar 10%, desi tot e mai mare, sunteti frustrat. Daca aveti speranta sa fie doar cu 5% mai mare, dar el e cu 10%, atunci sunteti fericit", a aratat Bulai.

Asadar, situatiile de frustrare maxima vin atunci cand exista asteptari foarte mari si, "implicit, atunci cand ai dus-o bine, iar acum o duci mai rau". La nivelul unei societati, acestea sunt crizele.

"Crizele coboara nivelul de trai, calitatea vietii. Crizele de orice natura, nu numai cele financiare. Daca dintr-odata in cartierul dvs. frumos, dragut, vin 10.000 de oameni cu un alt model cultural, care duc la cresterea infractionalitatii, cu siguranta, chiar daca aveti bani, va simtiti foarte frustrat.

Daca incepeti sa fiti talharit si sa aveti o frica atunci cand mergeti pe strada, iarasi, acesta este un motiv suficient de teama. Aceasta teama este intretinuta de presa, pentru ca, evident, presa va cultiva aceste exemple si va va crea emotii puternice, chiar daca fenomenul nu este poate atat de grav de fiecare data", a precizat sociologul.

In aceste conditii, fireste ca oamenii sunt mult mai receptivi la masurile extreme, sustine Alfred Bulai. "Cand sunteti foarte suparat, atunci va vine sa dati cu pumnul. Este un mecanism universal", a continuat acesta.

Miscarile extremiste fac parte din istorie

Nu este pentru prima data cand un curent extremist capata amploare.

"In istorie au existat miscari sociale ample, care au mers chiar spre anarhie, spre miscari extrem de dure, ducand pana la revolutie, atentie, pentru ca extremismul inseamna si revolutie printre altele, nu-l vedeti doar negativ.

In momentul in care arunci cu un cocteil Molotov in cladirea Politiei nu esti pacifist. Iar forma radicala a extremismului o reprezinta revolutia si lovitura de stat. Or, aceste miscari sunt intotdeauna legate de calitatea vietii si de perceptia oamenilor", a explicat Alfred Bulai.

"Ceausescu a avut o problema extrem de mare dupa ce a anuntat ca a platit datoriile, iar toata lumea a avut asteptari brusc ca trebuie sa fie mai bine", aminteste sociologul cazul nostru de acum 27 de ani.

Contribuie si criza refugiatilor

Iar astfel de fenomene exista la nivelul fiecarei tari in parte, "pentru ca sunt diferente mari, sperantele sunt mai mari sau mai mici, probleme cu imigrantii sunt diferite, iar acestea sunt probleme reale in Europa".

"Un studiu arata ca unul din sase italieni a fost talharit de un imigrant. Omul obisnuit poate sa aiba probleme inclusiv cu imigrantii pasnici, se gandesc ca le pot lua locul de munca", a punctat analistul.

El a subliniat ca, in general, "politicienii se orienteaza dupa populatie", ceea ce este firesc, pentru ca acesta este specificul democratiei.

"Iar cand politicienii simt ca populatia vrea mesaje radicale, pentru ca e intr-o situatie de criza, vor da si ei mesaje radicale. Acesta este mecanismul prin care cresc in popularitate partidele extremiste.

Ele sunt un nucleu mic intotdeauna, in orice societate. Iar in momentul in care creste numarul acestora din cauza conditiilor de viata, automat va exista si un succes electoral al fortelor politice care merg pe aceste teme", a aratat Bulai.

Mesajele extremiste au existat intotdeauna in Europa, nu au aparut acum, dar "problema este ca se schimba ponderea lor electorala - si pentru ca a fost o criza majora in urma cu 8-9 ani, pe care n-am depasit-o 100%".

"Vedeti ce s-a intamplat in Statele Unite. Numai cine nu a analizat sa vada ce se intampla in Statele Unite poate sa spuna 'vai, ce surpriza este succesul lui Trump'. Nu este nicio surpriza. Criza a lovit cel mai profund America. N-a lovit marele capital, nu i-a lovit pe bancheri, nu au ajuns ei pe strazi, ci milioane si milioane de americani", a precizat Alfred Bulai.

O Europa altfel

"Asa functioneaza istoria. De regula, dupa mult extremism, apar reactii impotriva lui. Acum nu exista mult extremism, sa ne intelegem. Inca exista un oarecare echilibru. Pot sa va garantez, insa, ca peste cinci sau zece ani Europa va arata cu totul si cu totul altfel, iar politica europeana de astazi va fi amintire. Mi-e greu sa va spun acum in ce directie va merge, dar schimbarile sunt ultradramatice", a continuat sociologul.

In acest context, Bulai a facut referire la iesirea Marii Britanii din UE: "Ganditi-va ca pana acum nu s-a pus problema iesirii de-adevaratelea a unei superputeri din UE. Proeuropenii bagatelizeaza pe ideea ca nu e atat de important. Cum nu e atat de important? Puntea de legatura intre Statele Unite si Uniunea Europeana era Marea Britanie".

Asa ca ar trebui sa ne asteptam la schimbari importante in Europa.

"Nu inseamna ca e un proiect mort Uniunea Europeana, pentru ca e prea multa investitie de efort, de munca si exista si aspectele pozitive ale UE, dar nu mai este Uniunea Europeana de acum 10-20 de ani", a punctat acesta.

Intrebat care poate fi riscul acestei tendinte de expansiune a miscarilor extremiste, unde poate duce, Alfred Bulai a raspuns ca discutia nu se poarta neaparat in termeni de riscuri, ci "asta este istoria, ea se schimba in permanenta, nu sta pe loc, n-a stat niciodata, de ce ar sta acum?".

"Nu stiu daca e vorba de riscuri, ce poate sa fie? Razboaie...sau sa constate umanitatea ca democratia a fost un vis frumos si ca se incheie? Nu stiu ce vor gandi nepotii, stranepotii nostri. Nu stiu daca sa va speriati, dar ar fi bine sa fiti ingrijorata, in orice caz", a conchis sociologul.

Extremistii castiga teren in UE: Cand se schimba valorile e o problema serioasa, dupa vine razboiul - INTERVIU

Candidații PSD din București strâng din nou semnături. Firea: Este o situație nouă. Avem alte protocoale

Candidatul PSD pentru Primăria Capitalei, Gabriela Firea, a afirmat, joi, 25 aprilie, că protocoalele semnate de PSD cu PNL pentru candidaturi comune la primăriile de sector şi la Primăria...

Lovitură pentru Clotilde Armand. Primărița Sectorului 1, trimisă în judecată în ziua în care și-a depus candidatura pentru un nou mandat

Procurorii au anunțat joi, 25 aprilie, trimiterea în judecată a primăriței Sectorului 1, Clotilde Armand, pe care o acuză de ”folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. Ea...