O veste buna: Uniunea Europeana va avea, in sfarsit, o rezerva strategica de medicamente si echipamente medicale. Poate chiar in Romania

In fiecare zi, ne uitam cu frica la numarul bolnavilor si al mortilor din Italia, Spania, Franta. Europa este zguduita de o criza fara precedent in timpul vietii noastre. Iar aceasta criza este adancita de faptul ca am fost nepregatiti pentru ea.

Cand Italia a cerut ajutor pe 26 februarie, nu l-a primit de nicaieri. Nici de la alt stat membru, nici de la Comisia Europeana. A spus comisarul Lenarcic de ce, intr-un discurs in Parlamentul European: deoarece Comisia nu are propria ei rezerva de masti, de respiratoare sau echipament de protectie, "altfel Italia ar fi prima care le-ar primi". Si, intr-adevar, nu avea. Pana azi.

Astazi, dl Lenarcic a anuntat decizia Comisiei Europene de a infiinta rezerva strategica medicala de urgenta a UE prin RescEU, program din cadrul Mecanismului de Protectie Civila European.

De ce nu aveam pana azi o rezerva europeana de medicamente si echipamente?

RescEU a fost infiintat in noiembrie 2017 de Comisia Europeana, fiind gandit ca un sistem comun european de lupta contra dezastrelor naturale.

A inceput ca o rezerva comuna de capabilitati de protectie civila, precum avioane pentru stins incendii de padure, pompe de apa speciale, spitale de campanie si echipe medicale de urgenta.

Numai ca in timp, mai ales vara trecuta, in timpul devastatoarelor incendii de padure, s-a dovedit ca rescEU este insuficient dotat.

O asemenea rezerva strategica exista si in Statele Unite din 1998, aproape din intamplare, dupa ce presedintele Bill Clinton a citit romanul "The Cobra Event", o carte de fictiune despre un om de stiinta nebun care raspandeste un virus in New York.

In martie 2020, Stocul national strategic al SUA continea aprovizionari de urgenta in valoare de aproximativ 7-8 miliarde de dolari, stocate in depozite secrete, situate strategic in jurul tarii. Avand in vedere situatia penuriei de echipamente medicale cauzata de pandemia COVID-19, rezerva a fost de mare ajutor si folosita imediat pentru a completa cu echipamente unitatile spitalicesti care au avut nevoie.

Stiind toate aceste lucruri, acum doua saptamani, am propus Comisiei de mediu, sanatate publica si siguranta alimentara a Parlamentului European o serie de amendamente prin care doream sa imbunatatesc Mecanismul European de Protectie Civila, un instrument foarte bun, dar neadaptat crizelor care se desfasoara cu viteza fulgerului, ca aceasta.

Cel mai important dintre amendamentele mele propunea crearea unei rezerve strategice de medicamente si echipamente a Uniunii, tocmai pentru situatii ca aceasta: cand vietile a zeci, sute de mii, milioane de europeni, dincolo de orice granite, sunt in pericol, iar statele membre sunt depasite de situatie.

Propunerea mea de instituire a rezervei strategice a Uniunii a avut sustinerea grupului politic Renew Europe, din care fac parte, si a Partidului Popular European, insa per total nu a obtinut destule voturi pentru a fi adoptata.

Ce s-a intamplat intre timp?

Italia, depasita de criza crunta, cere pe 26 februarie sprijin european, activand Mecanismul de Protectie civila al Uniunii. Asta inseamna ca oficialii italieni au transmis oficial cererea de ajutor catre Comisia Europeana, care trebuia sa transmita mai departe statelor membre cererea pentru a vedea daca exista undeva ce solicitau ei.

Ce le trebuia de urgenta fratilor nostri italieni? Masti de protectie. Banalele masti, care inainte de criza costau 30 de bani bucata in Romania.

Intr-o postare pe Twitter din aceeasi zi, Comisia Europeana comunica: "Am transmis catre toate statele europene cererea de a oferi asistenta. Suntem in contact permanent cu autoritatile italiene si vom face tot ce putem sa ajutam".

Doar ca "tot ce putem" timp de doua saptamani a insemnat "nimic". Niciun stat membru nu a trimis ajutorul cerut italienilor - si e de inteles cumva, fiecare isi numara propriul necesar de masti de protectie si nimeni nu era pregatit pentru o criza de asemenea proportii -, pana ce pe 12 martie un cargo chinez de 31 de tone de medicamente antivirale, echipamente de terapie intensiva si echipament de protectie si cu cateva zeci de medici la bord a aterizat la Roma.

Un gest umanitar, care a fost interpretat de unii ca o palma pentru Uniunea Europeana. Cu gandul la medicii infectati si la mortii pe care ii ingroapa Italia zilele acestea, cred ca o meritam din plin.

Abia pe 14 martie, la doua zile dupa descinderea chinezeasca, Germania a trimis un ajutor de un milion de masti de protectie Italiei.

A mers greu, dar in sfarsit mecanismul s-a miscat.

Ce face, totusi, Uniunea Europeana?

Comisia a prezentat pe 13 martie un pachet de masuri privind aprovizionarea cu echipamente, privind limitarea circulatiei in Uniunea Europeana, masuri pentru a intari solidaritatea intre statele membre, precum si un pachet de masuri economice care sa ajute statele membre sa lupte cu raspandirea virusului si cu consecintele nefaste ale pandemiei asupra economiei.

37 de miliarde de euro sunt pusi la dispozitia statelor membre in doua transe: prima transa, de 8 miliarde de euro, sunt bani pe care statele membre ar fi trebuit sa-i ramburseze Uniunii Europene din prefinantarea nefolosita. Diferenta de 28 de miliarde va fi alocata din fondurile din cadrul politicii de coeziune nealocate inca proiectelor.

Romania urmeaza sa beneficieze de pana la 3 miliarde de euro din aceasta suma, in perioada urmatoare. Comisia va impune o flexibilitate maxima in folosirea fondurilor pentru a accelera implementarea. Accesarea fondurilor va fi posibila imediat dupa ce Parlamentul European va vota aceste propuneri.

Comisia mai propune mobilizarea a 800 de milioane de euro din Fondul de Solidaritate pentru tarile cele mai afectate de aceasta criza si acordarea de sprijin administrativ statelor membre care il vor solicita.

Tot din bugetul Uniunii Europene, Comisia va pune la dispozitie un miliard de euro, care vor fi un fel de garantie a Fondului European de Investitii. Cu sprijinul acestei garantii, FEI va stimula bancile sa ofere lichiditati IMM-urilor. Se preconizeaza ca aceasta va mobiliza 8 miliarde de euro din finantarea si sustinerea capitalului de lucru a cel putin o suta de mii de IMM-uri din UE.

Suntem datori sa invatam din aceasta criza. Trebuie sa iesim din ea, ca Uniune, mai puternici. Solidaritatea, din pacate, se invata din incercari grele.

Unde suntem acum?

Pe 20 martie, prima rezerva strategica europeana de echipament medical pentru urgente va deveni o realitate, in cadrul RescEU.

Statele membre pot aplica sa fie gazde ale rezervei strategice, cu conditia ca pot asigura 10% din costurile implicate. 90% din costurile necesare vor fi asigurate de catre Comisia Europeana. Statul gazda va fi responsabil de achizitii.

Centrul de coordonare a raspunsului urgent (Emergency Response Coordination Center) - o alta unealta din cadrul mecanismului de protectie civila european - va asigura distribuirea echipamentului medical catre regiunile unde se inregistreaza lipsuri.

Bugetul initial al rezervei strategice este de 50 de milioane de euro din care se vor achizitiona: echipament medical pentru tratament intensiv (precum ventilatoare), echipament de protectie personala (precum masti), echipament necesar in laboratoare, terapeutice si atunci cand va fi disponibil, vaccinul salvator.

Din informatiile mele, Guvernul de la Bucuresti a aplicat deja pentru ca Romania sa devina stat-gazda pentru rezerva strategica, lucru care sper din tot sufletul ca se va intampla. Ne-ar da o mai mare responsabilitate in cadrul crizei, dar ne-ar si pune mai multe resurse la dispozitie.

Este adevarat, Uniunea Europeana nu a functionat perfect.

Tocmai de aceea, cand ne vom intoarce la Bruxelles, in plenara de pe 26 martie, va trebui sa spunem asta. Nu ca o critica, ci ca o recunoastere onesta a realitatii. Suntem mai puternici impreuna. Daca ar fi trebuit sa infruntam aceasta criza pe cont propriu, fiecare stat, ar fi fost un dezastru pentru toata lumea. Este si momentul potrivit sa recunoastem ca este cazul sa dam Uniunii mai multa competenta in domeniul sanatatii, care conform tratatului este, in cea mai mare parte, apanajul statelor membre.

Uniunea Europeana suntem noi toti. Si noi toti, asa cum redescoperim zilele acestea, suntem mai puternici impreuna.

Nicolae Stefanuta este europarlamentar si vicepresedinte al Uniunii Salvati Romania. Este vicepresedinte al Delegatiei pentru relatiile cu Statele Unite si membru al Comisiei pentru Mediu, Sanatate Publica si Siguranta Alimentara si al Comisiei pentru Bugete din Parlamentului European.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...