Concluziile summitului UE: Liderii europeni nu au găsit soluții la criza energetică și ratele reduse de vaccinare din România și Bulgaria

Vineri, 22 Octombrie 2021, ora 21:05
2236 citiri
Concluziile summitului UE: Liderii europeni nu au găsit soluții la criza energetică și ratele reduse de vaccinare din România și Bulgaria

Discuțiile despre criza europeană a energiei și a gazelor a dominat sesiunea de deschidere a summitului de la Burxelles, dar și cina liderilor.

Ţări precum Spania, Grecia, Polonia sau Ungaria au cerut acţiuni precise în concluziile summitului, opţiune respinsă de majoritatea celorlalte state membre, retincente faţă de adoptarea unor măsuri radicale pentru a combate o criză energetică despre care experții prognozează că se va încheia abia în primăvară.

Deşi au cerut Comisiei Europene ”să analizeze cu celeritate măsuri pe termen mediu şi lung”, cum ar fi dezvoltarea unei rezerve strategice de gaze naturale, şefii de stat şi de guvern au recunoscut cu greu că, cel puţin pe termen scurt, guvernelor naţionale le revine să gestioneze pe cont propriu problema creşterii preţurilor, în special prin reducerea taxelor şi prin oferirea de subvenţii cetăţenilor care au nevoie.

Ţări precum Spania, Grecia, Polonia sau Ungaria au cerut acţiuni precise în concluziile summitului, opţiune respinsă de majoritatea celorlalte state membre, retincente faţă de adoptarea unor măsuri radicale pentru a combate o criză despre care unii prognozează că se va încheia în primăvară.

Au fost şi semne că unii lideri europeni erau pregătiţi să folosească criza preţurilor la energie pentru a obţine un avantaj politic. De pildă, într-o declaraţie dată presei înaintea summitului premierul ungar Viktor Orban a cerut Comisiei să ”retragă şi să regândească complet” iniţiativa ”Fit for 55′, adică pachetul de măsuri menite să reducă emisiile de CO2 cu 55% până în anul 2030 faţă de nivelul din 1990. El a descris acest plan drept o „fantezie utopică” ce are ca efect creşterea preţurilor energiei în Europa. Totuşi, în timpul summitului Orban a fost mai moderat, cerând doar o ”analiză de impact”, potrivit unui diplomat.

La rândul său, premierul ceh Andrej Babis le-a sugerat liderilor europeni să renunţe la ideea că UE va putea scăpa vreodată de dependenţa faţă de gazele ruseşti. ”Uitaţi de independenţa faţă de Rusia, aceasta nu se va întâmpla niciodată”, a spus Babis, conform unui alt diplomat.

În acest timp, cancelarul german Angela Merkel a cerut – cu referire la ţările din Est, dar fără să le menţioneze – separarea discuţiei cu privire preţurile ridicate la energie de cea asupra pachetului ”Fit for 55”, despre care ea susţine că în mare măsură nu are legătură cu crizele din prezent.

Liderii europeni au avut opinii contradictorii şi asupra includerii energiei nucleare în energia ”verde”. Opoziţia manifestată în special de premierul luxemburghez Xavier Bettel şi de cancelarul austriac Alexander Schallenberg a împiedicat includerea în declaraţia finală a summitului a oricărei referiri în direcţia susţinerii acestei surse de energie.

Fără soluții pentru a crește rata de vaccinare din România și Bulgaria

O provocare mai mare pentru liderii europeni a părut să fie lipsa unei soluţii magice sau a oricărui instrument real ori ipotetic pentru alte probleme, inclusiv pentru ratele foarte reduse de vaccinare anti-COVID-19 în România şi Bulgaria sau disputa aprinsă cu Polonia asupra principiilor statului de drept, remarcă Politico.eu.

Cu privire la această dispută, amplificată de hotărârea prin care Tribunalul Constituţional polonez a stabilit că Constituţia naţională are întâietatea în faţa dreptului UE, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a manevrat cu atenţie pentru ca această chestiune cu risc profund de a provoca divizare să nu domine summitul. El a plasat-o pe agendă la o oră chiar înaintea dineului, când multor participanţi le era deja foame şi alţii doreau să se revină la discuţia mai presantă despre energie.

Dar în dezbaterea care a fost unii lideri europeni şi-au manifestat exasperarea faţă de erodarea independenţei justiţiei în Polonia, iar în mod special premierul olandez Mark Rutte a cerut Comisiei să declanşeze împotriva Poloniei noul mecanism care-i permite să taie fondurile europene pentru un stat membru. Chestiunea statului de drept a fost însă exclusă din concluziile summitului.

Bani pentru combaterea migrației

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene au solicitat Comisiei Europene să prezinte de urgență propuneri și să mobilizeze fonduri pentru acțiuni pe toate rutele migratorii, în conformitate cu ambiția sporită a UE, și să prezinte periodic rapoarte în această privință.

De asemenea, liderii statelor UE au fost de acord că trebuie să se utilizeze cel puțin 10% din pachetul financiar european pentru vecinătate și cooperare internațională pentru acțiuni legate de migrație. În conformitate cu declarația sa din martie 2021 și cu declarația sa din iunie 2021, Consiliul European și-a reiterat așteptările ca finanțarea pentru refugiații sirieni și comunitățile gazdă din Turcia, Iordania, Liban și alte părți ale regiunii, inclusiv Egipt, în cadrul instrumentelor relevante, să fie mobilizată în timp util și în mod oportun.

Citeste si:
Merkel și Zemmour, sfârșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Merkel și Zemmour, sfârșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Angela Merkel și-a luat adio de la putere. Mai dur, succesorul ei, Olaf Scholz, cere vaccinul obligatoriu, o idee cam la fel de polarizantă ca discursul lui Eric Zemmour, un candidat al dreptei...
Cum încearcă UE să contracareze influența Chinei în Africa
Cum încearcă UE să contracareze influența Chinei în Africa
Comisia Europeană (CE) a prezentat miercuri o strategie în vederea mobilizării – până în 2027 – a unor fonduri publice şi private în sumă de 300 de miliarde de euro, în proiecte de...