WSJ: Despre viitorul Uniunii Europene - clivajul intre statele est si vest europene se accentueaza

Clivajul intre statele est si vest-europene pare sa se extinda, in contextul propunerilor pentru o Uniune Europeana cu grade diferite de integrare, scrie Wall Street Journal, notand ca Romania se opune ideii unei Europe cu mai multe viteze, dar Germania a dat asigurari ca nu vor aparea diferentieri.

"Clivajul intre statele vestice, mai avansate, ale Uniunii Europene, si cele din est, mai putin bogate, s-a accentuat vineri, in contextul disputelor liderilor privind viitorul Blocului comunitar dupa Brexit", comenteaza The Wall Street Journal.

Ultima zi a summitului UE de la Bruxelles urma sa se concentreze pe pregatirea reuniunii de celebrare a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, prin care s-a fondat Blocul comunitar. In schimb, summitul a ajuns sa fie marcat de discutiile pe ideea daca daca Uniunea Europeana ar trebui sa continue actualul parcurs de aprofundare a integrarii politice si economice ori sa modereze ambitiile.

"Mai precis, disputa se refera la propunerile de a le permite unora dintre cele 27 de state membre UE sa decida cat de mult si in ce ritm vor sa abordeze integrarea", subliniaza The Wall Street Journal intr-un articol intitulat "Clivajul Est-Vest se accentueaza la nivelul Europei in perspectiva Brexit".

Liderii tarilor mai putin avansate economic din Europa Centrala si de Est cred ca propunerile privind configurarea unei asa-numite Uniuni Europene cu mai multe viteze i-ar lasa in urma, mai ales dupa ce Marea Britanie va parasi Blocul comunitar si bugetul se va restrange.

Abandonarea ideii conform careia noile state europene trebuie sa ajunga la acelasi nivel de integrare si prosperitate ar avea consecinte profunde, a semnalat presedintele Romaniei, Klaus Iohannis dupa summit, potrivit WSJ.

Insa cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a dat asigurari ca permiterea unei integrari economice si politice in diferite grade nu ar crea "cetateni de prim rang sau de rang secund. Diversitatea la nivelul Uniunii Europene este un lucru prevazut in tratate si este un fapt de viata", a argumentat liderul Germaniei.

Initiatori ai propunerii unei Europe cu viteze diferite, precum Xavier Bettel, premierul Luxemburgului, sustin ca unul dintre scopuri este reducerea puterii unui numar mic de state membre de a bloca in procesul de vot masuri preferate de majoritatea care vrea un viitor al Uniunii Europene. "Eu prefer doua viteze decat nicio viteza. Pentru moment, avem o Europa blocata", a subliniat Bettel.

Jean-Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene, a exprimat surprinderea ca unii lideri considera ca o Europa cu mai multe viteze "ar introduce vreo linie de divizare, un nou tip de Cortina de Fier intre Est si Vest". "Nu aceasta este intentia. Asa-numita Europa cu mai multe viteze inseamna ca cei care vor mai mult pot face mai mult", a explicat seful Comisiei Europene.

Polonia s-a opus vehement unei Europe cu mai multe viteze, dar fostul premier polonez Donald Tusk - reales in functia de presedinte a Consiliului European, in pofida obiectiilor Varsoviei - a adoptat un ton conciliant: "Unii se asteapta la schimbari sistemice care sa slabeasca legaturile la nivelul UE. Altii privesc in directia opusa, spre aprofundarea integrarii. Eu as indemna pe toata lumea sa faca eforturi pentru

unitate politica".

Planul de reformare a UE

Comisia Europeana a prezentat recent un plan de reformare a Uniunii Europene, presedintele Jean-Claude Juncker propunand cinci posibile directii ale Blocului comunitar, axate pe o cooperare a tarilor in grade diferite, eventual prin concentrarea pe piata unica, pe aparare si securitate.

In cursul unui discurs rostit in Parlamentul European, Jean-Claude Juncker a prezentat "Carta Alba privind Viitorul Europei", notand principalele realizari ale Uniunii Europene: "pacea timp de sapte decenii si o Uniune Europeana extinsa, cu 500 de milioane de cetateni care traiesc in libertate intr-un spatiu care este una dintre cele mai prospere economii din lume".

"Carta Alba" abordeaza si provocarile cu care se confrunta Uniunea Europeana, prezentand cinci scenarii ale modului in care UE poate evolua pana in anul 2025 in functie de intentiile statelor membre. "Carta Alba" reprezinta contributia Comisiei Europene la summitul programat pe 25 martie la Roma pentru marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului constitutiv al UE.

Surse diplomatice au avertizat recent ca planul lui Jean-Claude Juncker de construire a unei Uniuni Europene cu grade diferite de integrare are rolul consolidarii unitatii, creand si modalitati "alternative" de cooperare, fiind un semnal privind nemultumirea fata de tari estice.

"O Europa cu mai multe viteze este deja un lucru existent. Nu are nimeni o problema cu acest lucru", a declarat un oficial UE de rang inalt, explicand ca zona euro este un exemplu in acest sens. "Deci, de ce se adopta acum un astfel de registru discursiv? Sunt iritati de tari estice... Este o tendinta spre separare", a adaugat el.

Observand ca un obstacol in calea aprofundarii integrarii in zona euro este reprezentat de modalitatile diferite propuse de Germania si Franta, oficialul UE a argumentat ca abordarea gradelor diferite de integrare pare a fi o incercare de sanctionare a tarilor post-comuniste. Ungaria si Polonia, in special, au starnit nemultumirea liderilor Uniunii Europene prin contestarea normelor democratice si prin opozitia fata de redistribuirea refugiatilor.

Recent, presedintele Frantei, Francois Hollande, a acuzat tarile est-europene ca trateaza Uniunea Europeana ca un bancomat. Romania, Cehia, Slovacia si Ungaria au votat, in Consiliul UE pentru Justitie si Afaceri Interne, impotriva sistemului de relocare a imigrantilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobata.

Planul consta in prezentarea a cinci scenarii de lucru care "nu sunt exhaustive si nici nu se exclud unul pe altul", anunta Comisia Europeana intr-un comunicat postat pe site-ul propriu.

Scenariul 1: Continuarea actualei directii - Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reforma in spiritul trasat de Comisia Europeana condusa de Jean-Claude Juncker si al Declaratiei de la Bratislava.

Scenariul 2: Nimic altceva in afara pietei unice - Cele 27 de state membre transfera treptat accentul pe piata unica, dat fiind ca statele membre nu reusesc sa ajunga la pozitii comune intr-un numar din ce in ce mai mare de directii politice de cooperare.

Scenariul 3: Cei care vor mai mult contribuie mai mult - UE27 continua ca in prezent, dar, in plus, le permite statelor membre sa aiba actiuni suplimentare in anumite zone de cooperare, precum apararea, securitatea interna si dezvoltarea sociala. In functie de intentie, una ori mai multe aliante se pot configura in diferite zone politice.

Scenariul 4: Mai putin, dar mai eficient - UE27 se concentreaza pe rezultate mai bune si mai rapide in domenii politice specifice, reducand eforturile unde exista perceptia ca activitatile nu au valoarea scontata. Atentia si resursele limitate se concentreaza pe anumite zone politice.

Scenariul 5: Mult mai mult impreuna - Statele membre decid sa aloce structurilor comune mai multe atributii, resurse si putere decizionala. Deciziile se iau mai rapid la nivel european si sunt implementate mai rapid.

Juncker: A venit momentul in care nu ne mai imaginam ca am putea face toti aceleasi lucruri impreuna

Jean-Claude Juncker s-a declarat favorabil unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, in functie de intentiile si capacitatile fiecarui stat membru. "Mai vrem sa avansam impreuna in formatul de 28 de tari membre? Ori ar trebui ca cei care vor sa avanseze mai rapid sa o poata face fara a-i deranja pe altii, creand o constructie mai structurata, deschisa tuturor!?", a declarat recent Jean-Claude Juncker, potrivit cotidianului La Libre Belgique, in cursul unei intalniri cu studenti la Universitatea catolica francofona Louvain-la-Neuve (UCL), situata in apropiere de Bruxelles.

"A venit momentul in care nu ne mai imaginam ca am putea face toti aceleasi lucruri impreuna", a admis Jean-Claude Juncker in cursul conferintei pe tema "Europa: o viziune a viitorului". "Ar trebui ca, in momentul aniversarii Tratatului de la Roma, (...) sa incercam sa ajungem la un acord asupra elementelor esentiale. Cei care sunt de acord pentru a face cat mai multe lucruri impreuna trebuie sa stabileasca ce este esential de facut, indiferent ca sunt 15 sau 28. Iar aceste lucruri pot varia de la un domeniu la altul" - aparare, politici economice si altele, a explicat presedintele Comisiei Europene.

Reluand o tema abordata deja intr-un discurs rostit la Maastricht in decembrie 2016, Jean-Claude Juncker a evocat ideea unor "orbite" diferite pentru tarile membre UE, in functie de gradul acestora de integrare. "Cred ca trebuie sa ne imaginam un continent in cercuri concentrice. In jurul nucleului Europei vor exista orbite pe care se vor pozitiona cei carora nu le place sa impartaseasca toate ambitiile altora. Vad acolo Marea Britanie, spre exemplu, Turcia si alte tari", a subliniat Juncker.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...