Cum au încercat doi escroci în robă să scape de dosarul penal. Un executor judecătoresc și un avocat și-au „tras” ilegal 4 milioane de lei din conturile unui client

Miercuri, 22 Noiembrie 2023, ora 21:30
5144 citiri
Cum au încercat doi escroci în robă să scape de dosarul penal. Un executor judecătoresc și un avocat și-au „tras” ilegal 4 milioane de lei din conturile unui client
Executorul judecătoresc Anton Casagranda (stânga) și avocatul Alexandru Păun: FOTO: Romania libera / Facebook (colaj)

Executorul judecătoresc Anton Casagranda și avocatul Alexandru Păun se „agățau” de o așa-zisă lipsă de competență a DNA în instrumentarea dosarului lor de abuz în serviciu și spălare de bani pentru a scăpa de acuzații. Cei doi au fost trimiși în judecată după ce și-au „tras” ilegal din conturile unui bărbat aproximativ 4 milioane de lei.

Executorul judecătoresc este acuzat de abuz în serviciu după ce în cadrul unui dosar de executare silită, cu încălcarea cu bună știință a procedurilor privind eliberarea și distribuirea sumei de bani consemnate, a transferat în mod nelegal suma de 3 milioane de lei în conturile avocatului Alexandru Păun.

A doua faptă reținută în sarcina lui Anton Casagranda este că admis înregistrarea unei cereri de executare silită inclusiv pentru o creanță despre care știa că este neexigibilă, cauzând astfel un prejudiciu de 914.810 de lei.

„În sarcina inculpatului (Păun Alexandru – n.r.) s-a reținut că, în perioada 18.07.2017 – 17.07.2018, în mod repetat, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, la un moment ulterior dobândirii în contul al cărui titular era a sumei totale de 6.956.040,09 lei, a transferat o parte din aceste sume de bani, încasate de la (Casagranda – n.r.), în contul mamei sale, cu titlul de împrumut sau fără explicații, în scopul ascunderii ori disimulării adevăratei naturi, a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora față de persoanele vătămate și față de Administrația Sector 5 a Finanțelor Publice București, în condițiile în care cunoștea că suma de 3.935.425,29 lei provine din săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu producerea de consecințe grave, comisă de inculpatul (Casagranda Anton – n.r.)”, se arată în actele dosarului.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

De ce susțineau cei doi că nu-s de „nasul” DNA

În procedura de cameră preliminară, cei doi au susținut că dosarul lor nu e de competența DNA, deoarece prejudiciul produs e mai mic de 1 milion de euro, însă instanța a fost de altă părere:

  • „Au fost invocate în acest sens dispozițiile art. 13 alin. 3 din OUG nr. 43/2002, inculpatul susținând că Direcția Națională Anticorupție este competentă să efectueze cercetări în cauzele având ca obiect o infracțiune de abuz în serviciu numai sub condiția ca paguba rezultată de pe urma infracțiunii să fie mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, în cauză prejudiciul invocat fiind de 3.935.425 lei, inferior limitei indicate.
  • Suplimentar, s-a mai arătat că, în ce privește primul act de executare al infracțiunii de abuz în serviciu, argumentația Parchetului este contradictorie, în rechizitoriu arătându-se că „inculpatul (Casagranda Anton – n.r.), în exercitarea atribuțiilor sale de executor judecătoresc, cu încălcarea (legii – n.r.), a dispus înregistrarea cererii de executare silită și deschiderea dosarului de executare nr. 70/2018, inclusiv în privința creanței reprezentate de onorariu de succes de 50% din dobânzile ce vor fi obținute, deși această creanță nu era exigibilă, iar ulterior a dispus eliberarea sumei totale de 3.935.425 lei către Cabinetul de Avocat (Păun Alexandru – n.r.), cu titlu de contravaloare dobânzi, deși, singurele creanțe certe, lichide și exigibile erau onorariul de succes de 9% din debitul recuperat și onorariul forfetar de 280.000 euro, respectiv echivalentul a 3.020.614 lei (...)”.
  • S-a concluzionat că, din conținutul rechizitoriului, rezultă că primul pretins act de executare al infracțiunii de abuz în serviciu (dosarul nr. 34/2016) nu ar fi generat o pagubă, întrucât suma constând în onorariul de succes de 9% și onorariul forfetar de 280.000 euro, adică echivalentul a 3.020.614 lei, ar reprezenta „creanțe certe, lichide și exigibile”, conform acuzării.
  • Din acest considerent, s-a apreciat că singura concluzie logică este că prejudiciul viabil ar fi reprezentat de eventuala pagubă pricinuită de cel de-al doilea act de executare al infracțiunii de abuz în serviciu (dosarul nr. 70/2018), respectiv suma de 914.810 lei.
  • Judecătorul constată că (…) sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite în una dintre următoarele condiții:
  • a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;
  • b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt comise de către: (…) avocați;
  • Curtea constată că sunt și rămân de competența Direcţiei Naţionale Anticorupţie infracțiunile de abuz în serviciu (…) care au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro, sau aceeași infracțiune comisă de o persoană a cărei calitate determină incidenţa dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002.
  • Or, în cauza de față, sunt îndeplinite ambele ipoteze. Prejudiciul reținut de organele de urmărire penală aferent infracțiunii de abuz în serviciu (…) este superior sumei de 200.000 euro, fiind îndeplinită cerința impusă de art. 13 alin. 1 lit. a din OUG nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, iar calitatea de avocat a inculpatului (Păun Alexandru – n.r.) atrage incidența dispozițiilor art. 13 alin. 1 lit. b din același act normativ.
  • Sunt nefondate criticile inculpaților potrivit cărora infracțiunea investigată ar fi fost de competența Direcției Naționale Anticorupție doar în ipoteza în care prejudiciul presupus cauzat prin infracțiunea de abuz în serviciu ar fi fost superior echivalentului în lei a 1.000.000 euro.
  • Concluzionând, judecătorul de cameră preliminară constată că aspectele invocate de inculpații (Casagranda Anton – n.r.) și (Păun Alexandru – n.r.) nu sunt susținute de actele și lucrările dosarului, că nu au fost identificate, din oficiu, aspecte de neregularitate și că urmărirea penală s-a desfășurat cu respectarea principiului loialității, condiții în care, în baza art. 345 C.pr.pen., vor fi respinse, ca nefondate, cererile și excepțiile formulate de inculpații (Casagranda Anton – n.r.) și (Păun Alexandru – n.r.)”, se arată în documentele dosarului.

Acuzațiile DNA pentru executorul judecătoresc și pentru avocat

Pe data de 23 iunie 2022, procurorii din cadrul Direcției Naționale au dispus trimiterea în judecată a lui Anton Casagranda și Alexandru Păun, primul pentru abuz în serviciu, iar al doilea pentru complicitate la abuz în serviciu și spălare de bani.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:

„În perioada 2017 – 2018, inculpatul Casagranda-Stana Anton, în calitatea menționată mai sus, beneficiind de ajutorul celuilalt inculpat, prin actele întocmite cu încălcarea prevederilor legale în contextul desfășurării a două proceduri de executare silită, ar fi cauzat un prejudiciu în valoare de 3.935.425 lei unor persoane îndreptățite să primească despăgubiri din partea Statului Român. Despăgubirile vizau un teren de aproximativ 1,5 ha din centrul municipiului Galați, care fusese expropriat ilegal de către regimul comunist”, arată DNA.

Concret, în contextul menționat mai sus, din totalul despăgubirilor primite de creditori (19.469.214 lei), inculpatul Casagranda-Stana Anton ar fi transferat în mod nelegal în contul personal al avocatului sumele de:

  • 3.020.615 lei, reprezentând „onorariu avocat”, în condițiile în care acesta din urmă nu a avut nici o calitate în raportul execuțional,
  • 914.810 lei, cu titlu de "dobânzi datorate", în condițiile în care creditorii încă nu încasaseră de la stat dobânzile solicitate, prin urmare nu aveau ce sume de bani să achite avocatului.

În perioada 18.07.2017 – 17.07.2018, pentru a disimula proveniența banilor primiți în modalitatea de mai sus, avocatul i-a transferat într-un cont deschis pe numele mamei sale.

Ulterior, inculpatul a făcut din acest cont mai multe plăți și transferuri către diverse persoane fizice și juridice.

Quarterly Report - evenimentul #1 pentru companii la BVB

Sorin Blejnar, condamnat în mod corect la 5 ani de pușcărie în 2019. Instanța: Prescripția generală s-ar fi împlinit un an mai târziu MOTIVARE
Sorin Blejnar, condamnat în mod corect la 5 ani de pușcărie în 2019. Instanța: Prescripția generală s-ar fi împlinit un an mai târziu MOTIVARE
Sorin Blejnar rămâne cu pedeapsa de 5 ani de pușcărie pe care a ispășit-o pentru trafic de influență de 12,5 milioane de lei, condamnare pronunțată pe numele fostului șef al ANAF în...
Cum vrea să scape Hexi Pharma de daunele către sute de spitale, în timp ce averea lui Condrea rămâne la neveste: „Sunt neconcordanțe în tabelul cu despăgubiri”
Cum vrea să scape Hexi Pharma de daunele către sute de spitale, în timp ce averea lui Condrea rămâne la neveste: „Sunt neconcordanțe în tabelul cu despăgubiri”
Societatea Hexi Pharma contestă decizia prin care a fost obligată să plătească despăgubiri de peste 11 milioane de lei către sute de spitale din România pentru dezinfectanții diluați pe...
#executor judecatoresc, #avocat, #abuz in serviciu, #spalare de bani, #executare silita, #curtea de apel bucuresti, #DNA , #justitie