Ce informații a avut România comunistă după accidentul de la Cernobîl. Raportul semnat de generalul Vasile Milea despre zonele contaminate radioactiv

Românii au aflat cu întârziere despre ce s-a întâmplat la Cernobîl, în 1986. Abia la cinci zile de la explozia reactorului de la centrala nucleară, autoritățile române s-au întrunit și au decis primele măsuri, arată o serie de documente publicate de Arhivele Naționale ale României.

Pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei nucleare din Cernobîl a explodat, cauzând ceea ce Organizația Națiunilor Unite avea să numească mai târziu „cel mai mare dezastru ecologic din istoria umanității.” Cantități mari de radiații au fost eliberate în atmosferă.

Documentele făcute publice de Arhivele Naționale ale României ilustrează maniera în care au reacționat inițial autoritățile din țara noastră în baza informațiilor de care dispuneau.

Pe lângă stenograma ședinței Comitetului politic executiv al PCR, din 1 mai 1986, au fost făcute publice și câteva hărți care ilustrează modul în care au circulat curenții de aer după schimbarea direcției vântului.

"Dacă inițial elementele radioactive din atmosferă au fost purtate de vânt mai mult în Ucraina, Belarus și Rusia, și mai puțin în Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Cehoslovacia și Germania, ulterior, începând cu data de 30 aprilie 1986, acestea au ajuns în România, Bulgaria, Grecia și Turcia", se arată în postarea pe Facebook a celor de la ANR.

"După accident s-a urmărit maniera în care au circulat curenții de aer și s-au făcut măsurători ale gradului de contaminare radioactivă în aer și la sol. În data de 1 mai 1986 autoritățile române cunoșteau faptul că fusese depășit nivelul de alarmare în Iași în privința contaminării la sol și în Galați în privința contaminării în aer.

Solicitarea adresată reprezentanților autorităților sovietice de a fi informați cu privire la situația de la Cernobîl nu primise încă răspuns. S-a ales un colectiv care să răspundă de coordonarea eforturilor și s-a hotărât să se dea un comunicat către populație. S-a decis ca persoanele ce intră în România prin vama Ungheni să fie controlate, apa să fie folosită numai din surse subterane aflate la mare adâncime, iar cea de la suprafață să fie folosită numai în industrie, și s-a dispus să se întocmească o documentație pentru a ști cum pot fi limitate efectele substanțelor radioactive (ANR, SANIC, fond CC al PCR-Cancelarie, dosarul 40/1986 filele 2-7v)", se mai arată în informarea celor de la Arhivele Naționale.

La ședința Comitetului politic executiv al PCR, din 1 mai 1986, prezidată de Nicolae Ceaușescu, au participat, printre alții, Emil Robu, Elena Ceaușescu, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, generalul Ioan Geoană și generalul Mihai Chițac.

În timpul ședinței, Nicolae Ceaușescu pune problema dacă "ar fi cazul să cerem ceva ajutor la sovietici, deoarece cunosc mai bine, au mai avut accidente."

Ion Ursu îi răspunde: "Noi am discutat problema aceasta, tovarășe secretar general, cu ambasadorul sovietic de aici, dar nu ni s-a răspuns. Noi credem că, pentru momentul de față, dispunem de tot ce este necesar."

Citește și:

Tablou misterios, semnat de Nicolae Ceaușescu, descoperit în Bulgaria. Cui îi era dedicată opera de artă

Un caz enigmatic le dă bătăi de cap bulgarilor după ce luna trecută a fost descoperită o pânză necunoscută a artistului american Jackson Pollock, semnat de către artist, dar și de către...

Un tablou care i-ar fi aparținut lui Nicolae Ceaușescu, evaluat la 50 de milioane de dolari, descoperit la un contrabandist bulgar

Ministerul Culturii va face demersuri pentru a recupera de la autoritățile bulgare un tablou despre care se presupune că i-ar fi aparținut lui Nicolae Ceaușescu. Dacă este autentică,...