Importantă decizie luată de instanță în cazul exploziei de la Crevedia. Mai multe persoane scapă de răspundere penală

Parchetul General a clasat dosarul penal care privea modul în care Raed Arafat și alți trei ofițeri din Inspectoratul General pentru Situații de Urgență au condus operațiunea pompierilor de la Crevedia din 2023. Explozia unei stații GPL din Crevedia a făcut 6 victime și 56 de răniți, printre care și pompieri.

Procurorii susțin că toți comandanții acțiunii au acționat conform regulilor, deși mai mulți pompieri răniți au reclamat că aceștia nu au delimitat o zonă de risc sau o zonă de intervenție, iar la intervenția inițială nu s-a acționat pentru stingerea gazului care ardea și care provenea din cisternă. Pompierii au fost răniți după o a doua explozie, în timp ce stingeau incendiul inițial.

Parchetul susține în decizia de clasare că pompierii au fost răniți din cauza ”comportamentului individual”, pentru că unii pompieri nu ar fi purtat mănuși, cagule și căști de protecție, potrivit rechizitoriului consultat de G4Media.

În 27 noiembrie 2023, Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și vătămare corporală din culpă. În acest dosar, Raed Arafat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, era acuzat că a coordonat în mod necorespunzător activitățile desfășurate de pompieri și că este responsabil pentru o parte dintre urmările evenimentului, punând în primejdie viețile persoanelor civile și ale forțelor operative.

De asemenea, Arafat era acuzat de neglijență pentru că ar fi coordonat în mod necorespunzător activitățile desfășurate de pompierii care acționau la lichidarea incendiului ce a avut loc pe raza localității Crevedia, județul Dâmbovița.

Conform rechizitoriului, Arafat a precizat că a îndeplinit funcția de comandant al acțiunii, coordonând forțele participante și neavând atribuții legate de intervenția efectivă pentru stingerea incendiului. Acesta a mai susținut că a insistat pentru stabilirea unui perimetru de siguranță strict care să nu fie depășit de civili sau de persoanele fără echipament.

Din probele administrate în cauză reiese că Raed Arafat a acționat în conformitate cu atribuțiile care i-au revenit în calitate de comandant al acțiunii, îndeplinind sarcinile prevăzute în actele normative precizate supra și luând măsurile necesare pentru limitarea efectelor incendiului și exploziilor produse, pentru suplimentarea forțelor și pentru intervenția roboților de stingere cu apă, pentru organizarea punctelor de asistență medicală și acordarea îngrijirilor medicale și transportul victimelor la spitale, precum și pentru protecția personalului de intervenție și a persoanelor civile care au fost îndepărtate din zona de intervenție. În orice caz, titulatura sa nu îi permitea să organizeze intervenția propriu-zisă, activitate ce cădea în sarcina comandanților unităților de intervenție, ci doar să asigure cadrul organizațional și logistic adecvat pentru derularea acesteia, sarcini de care s-a achitat în integralitate, motiv pentru care nu putem reține o acțiune sau inacțiune, în sens material, care să se suprapună, chiar și parțial, asupra conținutului constitutiv al infracțiunilor pentru care se solicită tragerea sa la răspundere penală, mai scrie în rechizitoriu.

Prin urmare, în cauză urmează a se dispune o soluție de clasare sub aspectul acestor infracțiuni.

Din analiza și coroborarea probelor referitoare la intervenția structurilor din cadrul I.G.S.U. la evenimentul din data de 26 august 2023 din comuna Crevedia, județul Dâmbovița, rezultă că au fost respectate actele normative incidente și procedurile interne de lucru și că vătămările corporale suferite de către mai mulți pompieri, polițiști, jandarmi și persoane civile, ca urmare a producerii exploziei de la ora 20.57, nu s-au datorat vreunor acțiuni sau omisiuni cu privire la exercitarea acțiunilor de serviciu din partea comandanților intervenției, respectiv a colonelului Dumitrescu Dan Petrișor și a colonelului Precup Irinel Alexandru (ambii din cadrul I.S.U. B-IF la data faptei) și a colonelului Hantăr Alfred George (din cadrul I.S.U. Dâmbovița).

Martorul Precup Irinel Alexandru, inspector șef al I.S.U. B-IF, a precizat că, după ce a ajuns la fața locului, a preluat comanda intervenției pentru forțele din subordinea sa și a acționat pentru efectuarea recunoașterii la fața locului, pentru stabilirea măsurilor de prim ajutor, împreună cu medicul coordonator, pentru balizarea zonei (stabilirea unui perimetru de aproximativ 1000 metri pentru populație, de aproximativ 700 metri pentru triajul medical și unul de siguranță de minim 100 metri pentru cei care acționau asupra focarului), pentru căutarea și evacuarea persoanelor din imobilele din apropiere, pentru ridicarea capacității operaționale și pentru completarea efectivelor, adoptând o tactică de intervenție pasivă, fără înălcarea normelor sau procedurilor de intervenție.

Hantăr Alfred George, prim-adjunct al inspectorului șef al I.S.U. Dâmbovița, în calitate de persoană vătămată, a precizat că, după ce a ajuns la fața locului, a preluat comanda intervenției pentru forțele din cadrul I.S.U. Dâmbovița, acționând pentru respectarea reglementărilor interne de intervenție, respectiv pentru evacuarea persoanelor din zona de risc și pentru răcirea cisternelor, inclusiv a celei care ardea și pentru lichidarea incendiilor din proximitatea acesteia, fiind adoptată tactica defensivă de intervenție care a fost menținută pe tot parcursul intervenției, tactică care se adoptă „în momentul în care există un pericol pentru salvatori și presupune menținerea unei distanțe de siguranță și protejarea/supravegherea zonei”.

Dumitrescu Dan Petrișor, comandant grup de intervenție în cadrul I.S.U. B-IF la data comiterii faptei, în declarațiile sale de persoană vătămată, a precizat că, până la momentul ajungerii la fața locului a inspectorului șef al I.S.U. B-IF, a îndeplinit funcția de comandant al intervenției pentru forțele I.S.U. B-IF, ordonând căutarea și evacuarea persoanelor din imobilele din apropiere și constituirea unui dispozitiv la circa 200 metri, acționându-se pentru răcirea continuă a cisternelor.

Din declarațiile pompierilor audiați în cauză, în calitate de persoană vătămată sau de martor, reiese că s-a acționat doar cu apă pentru răcirea cisternelor sau pentru stingerea incendiilor apărute în proximitatea cisternei care ardea și că nu s-a acționat pentru stingerea gazului care ardea și care provenea din această cisternă.

Deși unii dintre pompierii audiați au precizat că la fața locului nu a fost delimitată o zonă de risc sau o zonă de intervenție, din declarațiile comandanților intervenției și ale forțelor de ordine (jandarmi și polițiști) reiese că au fost luate măsuri în permanență pentru îndepărtarea persoanelor civile din zona focarului, stabilindu-se o zone de intervenție și de risc. De altfel, procedurile de lucru din cadrul I.G.S.U. nu prevăd în mod expres delimitarea zonelor de risc sau de siguranță prin indicarea unor distanțe metrice, aceste zone fiind stabilite de către comandantul intervenției care le poate schimba pe parcursul intervenției în funcție de evoluția situației de urgență.

În plus, întreg materialul probator relevă concluzia că intervenția a fost una cu caracter defensiv, neacționându-se direct asupra focarului principal, în raport de care s-a acționat strict în vederea răcirii, iar nu cu scopul stingerii acestuia.

Din economia textului normativ se decelează concluzia că în derularea unor operațiuni cu caracter complex, factorii organizatorici au o marjă laxă de apreciere, care se grefează pe particularitățile și tipologia fiecărei situații de urgență care determină o anumită intervenție.

De altfel, ar fi fost nerealistă trasarea unor repere stricte de acțiune în cadrul normativului anterior evocat, câtă vreme tipuri diferite de evenimente necesită o abordare particulară, care trebuie lăsata la aprecierea, pregătirea și experiența factorilor de decizie care organizează derularea operațiunilor.

Prin urmare, actele de conduită ale organizatorilor, în speță comandanții intervenției, cu privire la care inculpații susțin că au derogat de la normele specifice ce reglementează această materie, au fost exprimate în totală concordanță cu exigențele de ordin tehnic și profesional ce le reveneau, și în cadrul limitelor interne și externe specifice marjei de apreciere legale care le era pusă la dispoziție.

Instanța susține că acestora li se poate imputa consecințe concrete, pe care, în mod obiectiv, nu puteau să le prevadă și combată, independent de calitatea și pregătirea profesională pe care le dețineau.

Din materialul probator administrat rezultă că toate forțele din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență care au acționat la fața locului au avut la dispoziție echipamentul corespunzător de intervenție și că leziunile pe care le-au suferit unii dintre membrii echipelor de intervenție au fost cauzate de lipsa mânușilor de protecție, a căștilor de protecție sau a cagulelor de care aceștia s-au dezechipat, voluntar, fără a primi vreun ordin în acest sens.

În atari condiții, conduita exteriorizată supra nu poate căpăta valențe de ordin penal, câtă vreme rezultatul socialmente periculos s-a produs strict asupra persoanelor care au înțeles să abdice de la dispozițiile normative anterior prezentate, legea penală neincrimând acțiunile ori omisiunile care au drept consecință autovătămarea, mai scrie în document.

Rusia, cu ochii pe România. Decizia CCR nu a picat bine la Moscova. Lavrov: "CCR a executat un ordin ca în armată"

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a vorbit și el despre intervenția CCR și anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România. Lavrov a spus că a urmărit ce s-a...

Elena Lasconi, apel pentru români. "Nu ieșiți la vot duminică! Nu vă transformați supărările și frustrările în muniție pentru extremiști!"

Elena Lasconi, președinta USR îi îndeamnă pe români să nu răspundă provocărilor lui Călin Georgescu de a merge la vot duminică, 8 decembrie, având în vedere că CCR a anulat deja al...