Ce mărfuri exportă România și către ce destinații. Industria de armament, peste alimente de bază și cereale

Deficitul balanţei comerciale în primele trei luni ale anului a fost de 6,699 miliarde de euro, mai mic cu 103,3 milioane euro (-1,5%) decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Practic, România importă net mult mai mult decât exportă, situație care creează mari poveri asupra echilibrului macroeconomic.

Ziare.com a evaluat care sunt totuși mărfurile care sunt exportate de țara noastră și către ce destinații pleacă acestea după ce sunt fie asamblate sau produse intern. Deși subiectul cerealelor și cărnii a revenit în vizorul presei, cele mai importante două categorii de exporturi ale României sunt autovehiculele și articolele de armament.

În primul trimestru, exporturile României au înregistrat o descreștere de 3,7%, ajungând la 22,946 miliarde de euro. Cât despre importuri, acestea au înregistrat o scădere de 3,2%, totalizând 29,645 miliarde de euro. În luna martie 2024, exporturile FOB (n.r. Free on Board, transferul de la vânzător la cumpărător al mărfii, cheltuielilor, formalităților și riscului se face în momentul când marfa a trecut balustrada (copastia) vasului) au atins suma de 7,904 miliarde de euro. Importurile CIF (obligația vânzătorului de vămuire a mărfii pentru export) au totalizat 10,452 miliarde de euro, generând un deficit de 2,548 miliarde de euro.

Comparativ cu aceeași lună din 2023, exporturile din martie 2024 au înregistrat o scădere de 9,8%, iar importurile au înregistrat o scădere de 6,7%. Astfel, ultimele date INS arată că în intervalul 1 ianuarie – 31 martie 2024, exporturile FOB au fost de 22,946 miliarde de euro, iar importurile la nivel CIF au însumat 29,645 miliarde de euro.

Industria auto, cele mai importante bunuri de export ale țării

În primul trimestru al acestui an, următoarele grupe de produse au deţinut ponderi importante când vine vorba despre exporturi şi importuri: maşini şi echipamente de transport (47,7% la export; 36,2% la import) și apoi alte produse manufacturate (29,1% la export; 27,9% la import).

Astfel, fostul „grânar al Europei”, contribuie doar cu 7% la totalul exporturilor sale din sectorul agricol. În schimb, companii precum Automobile Dacia, Ford Otosan, Star Assembly, Robert Bosch GMFH și Autoliv România sunt principalele motoare ale exporturilor, potrivit Mediafax.

Zeci de alte firme din industria auto contribuie la exporturile României, care însumează 30 de miliarde de euro anual (dintr-un total de 93 de miliarde de euro anul trecut). Conform datelor INS, în primul trimestru al anului 2024, exporturile din industria auto au reprezentat, coroborând cu proporția prezentată mai sus de 47,7% din total, 10,9 miliarde de euro din totalul exporturilor, iar importurile din acest sector au constituit 36,2% (10,7 miliarde de euro) din totalul importurilor.

Practic, industria auto este de succes tocmai datorită valorii sale adăugate mari. Dacia și Ford domină piața cu exporturile de mașini, dar există și multe alte fabrici mai mici care produc componente auto. Potrivit sursei citate, jumătate dintre primii 100 de exportatori ai României sunt din sectorul auto sau producători de componente auto. În 2023, industria auto și cea a componentelor auto au generat 30 de miliarde de euro. Șapte din primii zece exportatori provin din sectorul auto, iar primele cinci poziții sunt ocupate exclusiv de companii auto, conform INS.

O industrie neașteptată, muniție și armament, mai sus decât cerealele în topul exporturilor

După izbucnirea războiului din Ucraina mai ales, România exportă muniție și armament de calibru mic și mijlociu, în cuantumuri care anul trecut au depășit un miliard de euro, fără a fi inclus și exportul către Ucraina. Potrivit datelor Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), citate de Evenimentul Zilei, armata statului Israel a fost anul trecut principalul destinatar al producției industriei românești de armament.

Conform datelor ANCEX, cele mai mari exporturi s-au înregistrat în trimestrul doi, când valoarea lor a depășit 319 milioane de euro, în timp ce în trimestrul trei s-a înregistrat cea mai mică valoare, de aproximativ 164 de milioane de euro, arată sursa citată.

Pe lângă Ucraina și Israel, țara noastră a exportat armament în Bulgaria (137 de milioane de euro) și Cehia (102 milioane de euro). În timp ce armata Statelor Unite a fost ani de zile cel mai mare importator de armament românesc, anul trecut acesta nu a depășit 56 de milioane de euro, relatează EVZ.

La nivel de tipuri de armament, România a exportat arme de foc special concepute pentru tragere cu muniție inertă de instrucție și care nu au capacitatea de a descărca un proiectil; arme de foc special concepute pentru a lansa proiectile captive, care nu au încărcături explozive puternice sau legătură de comunicație, la o distanță de 500 m sau mai mică; arme care folosesc muniție încasetată cu percutare excentrică și care nu sunt de tip numai cu tragere automată, precum și arme de foc dezactivate, printre altele, lista completă putând fi consultată public pe site-ul Lista completă se poate analiza pe site-ul Departamentului pentru Controlul Exporturilor ancex.ro.

„Situația din industria de armament este mult mai bună decât în anii trecuți. Avem câteva societăți care stau foarte bine la export, și aici amintesc Uzina Mecanică (UM) Cugir, UM Mija, UM Carfil Brașov și UM Tohani. Avem o problemă că Ministerul Finanțelor întârzie aprobarea bugetelor pe anul acesta ale societăților din industria de apărare și nu putem da drumul la investiții.

Am făcut deja apel la Ministerul Finanțelor și Guvern pentru a urgenta rezolvarea problemei și sperăm să se rezolve cât mai rapid. O problemă foarte gravă se înregistrează la UM Sadu, unde circa 600 de angajați sunt în pericol să-și piardă locurile de muncă. Acolo se produce muniție pentru armament mic și nu au comenzi anul acesta. Noi, reprezentanții sindicatului, o să avem o întâlnire cu ministrul Apărării, o să mergem și la Ministerul de Interne pentru a ne ajuta să salvăm locurile de muncă”, Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA) pentru jurnalul.ro.

Cerealele, printre cele mai puțin populare exporturi în prezent. Cifrele au fost în scădere în 2023

România a exportat anul trecut cereale în valoare de 4,129 miliarde de euro, în scădere cu 4,1% în comparație cu 2022, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). În luna decembrie 2023, exporturile de cereale au însumat 314,3 milioane de euro, în creștere comparativ cu luna similară din 2022, când acestea s-au ridicat la valoarea de 236,6 milioane de euro.

Cea mai mare valoare a exporturilor de cereale anul trecut s-a înregistrat în luna noiembrie, când România a încasat 444,2 milioane de euro, urmată de luna martie, cu 405 milioane de euro, și de luna octombrie - 388,1 milioane de euro.

Asta în condițiile în care România a devenit în anul 2023 principala destinație de export al grâului din Republica Moldova, cu un volum de 707.000 de tone, ceea ce reprezintă 62% din volumul total de 1,14 milioane de tone, exportat anul trecut de țara vecină.

O controversă acidă în jurul exporturilor de cereale a avut loc cu precădere la începutul anului, când mii de agricultori au protestat în toată țara, aducând acuze potrivit cărora, cantități puțin neglijabile din cerealele ucrainene care trebuiau să tranziteze țara către diferite destinații din Africa de Nord, în cursul anului trecut, au fost vândute la negru sau trimise către alte destinații europene, la prețuri sub piață, afectând potențialul de export al fermierilor români. La începutul anului, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Adrian Pintea, a infirmat însă reclamațiile fermierilor, declarând pentru Europa Liberă că „Niciun bob nu rămâne pe teritoriul României [...] Au fost două situații în care s-au dat adrese exacte domnului ministru (n.r. ministrul Agriculturii, Florin Barbu), că «uite, acolo s-a adus, s-a importat», s-a luat legătura cu cei de la Ministerul Finanțelor, cu ANAF, a mers. Informația a fost falsă.”

Potrivit unei analize efectuate de Ziare.com pe tema exporturilor agricole la începutul anului 2024, „deși anul 2023 a fost unul foarte dificil pentru producția totală de vin, țara noastră a produs, în 2023, 4,4 milioane de hectolitri de vin, consolidându-și poziția de al șaselea cel mai mare producător de vin din Europa. Totodată, în sezonul 2022-2023, care s-a încheiat pe 30 iunie 2023, România a exportat volume importante de produse cerealiere către destinații non-UE. Egipt, Iordania și Algeria sunt statele din afara Uniunii Europene în care România a exportat cele mai multe cereale anul trecut. Numai exporturile către Egipt au adus în țară aproape 600 de milioane de euro, România clasându-se în primele trei locuri anul trecut ca exportator de grâu către Maroc, cu circa 357.000 de tone livrate către statul african.”

Cel mai recent, potrivit unei comunicări de pe data de 22 mai, în prima ședință comună a guvernelor român și turc de la Ankara, s-a stabilit reluarea exporturilor românești de carne către Turcia și au fost semnate o serie de acorduri în domenii precum turismul și urbanismul. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că fermierii români vor avea din nou acces la o piaţă foarte mare și vor putea deschide rute noi spre alte piețe.

Marcel Ciolacu: „Este o oportunitate uriașă pentru producătorii români de avea acces la o piață imensă, dar în același timp vom putea stabili rute comerciale solide și cu alte zone de interes în regiune și în Orientul Mijlociu. Avem nevoie de astfel de măsuri pentru a ne atinge obiectivele ambițioase pe care ni le-am propus în plan economic”, conform RRA.

Problema țărilor partenere: Ce arată despre calitatea produselor exportate lista destinațiilor de export

Datele statistice agregate existente (Statista, 2021) indică faptul că principalii parteneri de export ai României sunt Germania (cu 20% din valoarea exporturilor României), Italia (10%), Franţa (6%), Ungaria (5%) şi Polonia (4%). Deşi există anumite variaţii ale acestor procente de la an la an, tendinţele se păstrează în aceeaşi zonă.

Potrivit unei analize realizate pentru Economedia de către Tănase Stamule, Conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Administrarea Afacerilor (cu predare în limbi străine) din cadrul Academiei de Studii Economice, „este îmbucurător că printre cei care cumpără bunuri şi servicii de la noi sunt ţări cu populaţii mari, precum Germania, Italia, Franţa sau Polonia. În plus, Europa Centrală şi Europa de Vest au o putere de cumpărare sporită şi pot asigura o cerere de bunuri care să susţină producţia şi comerţul companiilor româneşti, creând locuri de muncă şi generând venituri. Un lucru este, însă, evident – dintre vecini, nu regăsim decât Ungaria în rândul partenerilor noştri comerciali, ceea ce înseamnă că nu suntem suficient de competitivi sau atractivi pentru restul vecinilor. Am putea crede că acest lucru este general valabil pentru toate ţările din Europa de Sud-Est. Statisticile infirmă, însă, această supoziţie.”

Economistul a postulat astfel că în timp ce Bulgaria, Slovacia sau Ungaria au o listă de parteneri de export diversă, care include și vecini imediați, pe lângă economiile occidentale sau din afara Europei, „România nu reuşeşte momentan să îşi convingă vecinii să cumpere de la ea”, ceea ce „înseamnă că se pierde o oportunitate comercială majoră, (...) că nu fructificăm suficient potenţialul regiunii. Comerţul (cel puţin cel de bunuri) este cel mai lesne de realizat cu ţările vecine, întrucât costurile de transport şi timpii asociaţi acestuia sunt semnificativ mai mici decât comerţul cu ţări aflate la distanţe mai mari.”

Potrivit analizei, infrastructura rutieră deficitară (a noastră, dar şi a vecinilor), standarde diferite în ţările UE versus ţările non-UE, ceea ce înseamnă că vecinii care încă nu sunt membri UE pot achiziţiona produse care nu îndeplinesc anumite standarde din alte ţări, la preţuri mai mici, preţuri necompetitive datorate fluctuaţiilor cursului de schimb sau ratei inflaţiei, birocraţia vamală, accesul redus la finanţare pentru exportatori sunt explicații pentru situația deficitară a exporturilor României.

Strategia chinezilor care lovește dur Tesla. Prețul fără concurență al rivalilor de la Nio

Onvo, brandul cu preţuri mici lansat de compania chineză de maşini electrice premium Nio, îşi propune să concureze Tesla cu primul său vehicul, SUV-ul L60, al cărui preţ va porni de la...

Efectul de bumerang al reducerii dobânzilor de către Rezerva Federală a Statelor Unite. Cum sunt influențate economiile lumii

Deciziile Rezervei Federale (Fed) americane privind rata dobânzii de referinţă pot influenţa traiectoria economiei SUA, dar efectele lor sunt resimţite şi în economia mondială, potrivit...