De ce ajunge România să audă o istorie „curățată” a extremismului de dreapta. „Prin toate reabilitările, parcă n-ar mai conta că am avut o mișcare legionară”

În spațiul public, membri de partide sau candidații cu viziuni de extremă dreaptă împing limitele obișnuite ale discursului, iar mesajele cu iz extremist sau citatele din legionari ajung să apară din ce în ce mai normale. România are un program de educație despre istoria neagră a exterminării evreilor și romilor în țară și legi care să pedepsească derapajele neolegionare, dar realitatea din teren arată că oamenii nu știu suficiente despre aceste teme, explică cercetătoarea Adina Marincea, într-o intervenție pentru Ziare.com.

Începând din septembrie 2023, elevii de clasa a XI-a studiază „Istoria Evreilor. Holocaustul”, împreună cu o parte din elevii de an terminal. Unul dintre obiectivele menționate în programă era, spre exemplu, „analiza critică a consecințelor stereotipurilor, prejudecăților, rasismului și antisemitismului”. A fost un pas important, spune Marincea, în prezent cercetătoare la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, dar mai sunt mulți de făcut.

„Au trecut 20 de ani de când statul și-a recunoscut - dar nu asumat - responsabilitatea pentru Holocaustul din România, odată cu raportul Comisiei Elie Wiesel. Cu toate astea, la noi în momentul de față cunoașterea despre Holocaust este minoră. Majoritatea oamenilor în continuare consideră că doar Germania nazistă este vinovată pentru Holocaust și cam jumătate dintre români îl consideră pe Antonescu un mare patriot decât un criminal de război. Cunoașterea e foarte mică și asumarea e foarte mică”, susține experta.

În 2004, Comisia internațională pentru studierea Holocaustului în România publica raportul său final. Printre altele, documentul arată responsabilitatea mișcărilor fasciste din România, de filieră legionară și apropiate nazismului german, pentru uciderea în masă a evreilor din țară și deportarea romilor în Basarabia, în scop de epurare etnică.

Administrația fascistă a ucis până la 400.000 de evrei și a deportat peste 25.000 de romi în Transnistria, unde au fost puși la muncă forțată și condamnați la un trai mizer, care a omorât mii de persoane, conform raportului.

Candidatul independent Călin Georgescu, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale duminică, 24 noiembrie, i-a numit „eroi” pe dictatorul fascist Ion Antonescu și pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării teroriste antisemite Garda de Fier. Se întâmpla în 2020, când partidul AUR îl propunea premier. Atunci, liderii AUR George Simion și Claudiu Târziu l-au apărat pe Georgescu, Târziu spunând că fiecare om este liber să aibă orice opinie în spațiul privat și că „nu vom ajunge prea departe dacă noi vom încerca să facem o politică în conformitate cu corectitudinea politică”.

„Cred că ține mult și de educație pe subiectul acesta, de informații, cunoaștere istorică și înțelegere istorică sau de lipsa ei. De asta, din punctul meu de vedere, e foarte importantă latura educațională în toate direcțiile - nu doar la școală, ci și în diverse pături ale societății, în rândul jurnaliștilor, în rândul instituțiilor statului. Problema este că vin personaje precum Călin Georgescu sau chiar și AUR - pentru că sunt și lideri AUR care minimizează foarte mult și au un discurs revizionist. Cu cât capătă mai multă vizibilitate personaje de genul acesta și cu cât mai multă putere obțin, ne întorc și mai mult înapoi cu privire la eforturile de educare despre extrema dreaptă, Holocaust, criminali de război, sau legionarism. Reabilitează aceste idei, ne trag din ce în ce mai mult în latura asta și fac dificil să recuperăm istoria”, a explicat Adina Marincea.

Comisia arăta acum 20 de ani cum inclusiv anii premergători Holocaustului din timpul dictaturii lui Ion Antonescu au fost marcați de antisemitism și au pus bazele genocidului. Spre exemplu, poetul Octavian Goga, citat ca figură literară importantă și după care este numit un mare bulevard din Capitală, a fost un precursor al politicilor de exterminare în masă. Un politician cu o carieră lungă, acesta a fost prim-ministru pentru 44 de zile, până în februarie 1938, perioadă în care a adoptat, împotriva tratatelor naționale, un decret-lege care a revizuit cetățenia română a populației evreiești, urmarea căruia a fost că peste 225.000 de mii de evrei și-au pierdut cetățenia.

În Guvernul Goga-Cuza, Antonescu a fost ministrul Apărării, iar profesorul de economie antisemit Alexandru C. Cuza a fost ministru de stat. Cuza este fondatorul Ligii Apărării Național Creștine din care, în 1927, se rupe Mișcarea Legionară, organizația paramilitară teroristă condusă de Corneliu Zelea Codreanu. Liga a adoptat zvastica neagră ca simbol. Același însemn se regăsește și pe stema Partidului Național Creștin, înființat de Cuza și Goga, prin care au guvernat.

Istoria extremistă uitată

În 2022, Georgescu s-a ales cu dosar penal pentru declarațiile sale de la o televiziune, prin care spunea că Zelea Codreanu și Antonescu au făcut „şi fapte bune”, subliniind că nu poate să aibă păreri „faţă de martiri”. Similar, Georgescu a dat frecvent citate din Octavian Goga, din care recita odinioară și Simion.

În același an, Marincea scria în Libertatea despre asocierea dintre „Călin Georgescu, Dan Puric, George Simion, Sorin Lavric, Claudiu Târziu, ÎPS Teodosie”, care „se intersectează în mod activ şi de durată cu mai multe grupări neo-legionare”. Adina Marincea a vorbit în detaliu cu Ziare.com despre contextul în care Georgescu a câștigat turul I. textul este disponibil aici.

„Guvernul Goga-Cuza a legiferat și au instituționalizat primele măsuri antisemite serioase care au pavat drumul către Holocaust. Goga era un antisemit virulent, iar Georgescu spune că el nu știe acest lucru, că este doar un mare poet național. Într-un interviu, Georgescu îl citează pe Petre Țuțea, care a avut funcție în statul național legionar și a fost unul dintre cei mai virulenți filosofi legionari, care nu s-a dezis niciodată de această ideologie”, punctează Marincea.

Una dintre probleme este faptul că unele părți din trecutul unor figuri istorice este acum uitat sau ignorat în momentul în care se vorbește despre ele la școală sau în spațiul public. Saltul la discurs politic adâncește și mai mult problema. „Prin toate reabilitările astea, pare că nici nu mai contează că am avut o mișcare legionară sau că există astăzi neolegionari. Par să fie, așa, doar niște cuvinte care nu mai înseamnă nimic, de fapt, pentru oameni”, adaugă cercetătoarea.

Similar, în presă există bagatelizări ale declarațiilor pro-legionare, care sunt numite „controversate”, deși jurnaliștii din multe redacții au devenit mai atenți în ultimii ani să taxeze reabilitarea făcută legionarilor. „Nici presa nu este un monolit”, punctează cercetătoarea.

Legea română condamnă promovarea personalităților condamnate pentru crime de război. Cu toate acestea, cazul infam al filosofului Mircea Vulcănescu, un criminal de război, arată că statul nu este un monolit când vine vorba de aplicarea regulilor, după cum arată o documentare a G4Media despre eforturile de a redenumi o stradă din Sectorul 1 și o școală din Sectorul 3.

„Avem reprezentanța ai unor instituții, precum Academia Română, care sabotează în mod constant genul acesta de acțiuni. Când s-a vorbit despre reabilitarea lui Mircea Vulcănescu, criminal de război, extrema dreaptă și neolegionarii au folosit diverse poziții venite din Academia Română ca să spună că „uite, Academia Română spune că, de fapt, e în regulă și nu e o problemă”. Contestă verdictul de criminal de război și atunci, dacă ai argumentul autorității, dacă e de partea ta, este cu atât mai ușor să continui tipul acesta de reabilitare. Sau, cum spuneam, sunt diferite instituții publice care găzduiesc și organizează evenimente neolegionare”, mai spune Marincea.

Vulcănescu a fost trei ani și jumătate parte din guvernul condus de Antonescu, unde, ca subsecretar de stat „a fost implicat în maniera în care Banca Națională și ministerul finanțelor au pus în aplicare deposedarea de averi, de bijuterii și de bani a evreilor deportați în Transnistria și a avut o contribuție la maniera rapidă în care aceștia au pierit în Transnistria”, explică istoricul Marius Cazan pentru RFI.

Curtea de Apel București a respins definitiv, în 2019, încercarea de reabilitare pornită de fiica lui Vulcănescu.

„De obicei sunt adeptul nuanțelor, al nuanțelor bine precizate, dar în cazul acesta nu este nevoie de prea multe nuanțe. Imaginați-vă că Mircea Vulcănescu a fost demnitar al statului român, a făcut parte din guvernul Antonescu din ianuarie 1941 până în august 1944, timp în care a participat la zeci de consilii de miniștri în care s-au discutat aspecte ce țin de pregătirea și luarea de decizii cât se poate de practice pentru exterminarea populației evreiești și rome, pentru excluderea din societate a acestora, la care Mircea Vulcănescu a contribuit direct”, subliniază Cazan.

Politicianul care numea romii "paraziți" îl susține pe Călin Georgescu. "În România este o asasinare a democraţiei"

Preşedintele partidului „Renaştere” din Bulgaria, Kostadin Kostadinov, și-a exprimat susținerea pentru Călin Georgescu într-o scrisoare pe care i-a trimis-o fostului candidat la alegerile...

Parlamentul Austriei ridică imunitatea șefului partidului de extremă dreapta, cel mai bine plasat în alegerile legislative. Ce acuzații i se aduc

Parlamentul austriac a aprobat miercuri, 11 decembrie, ridicarea imunităţii liderului Partidului Libertăţii (FPO), Herbert Kickl, la cererea Parchetului, care doreşte să-l ancheteze pentru o...