Jocul de-a economia de piaţă în domeniul energiei. Cum o dai, cum o suceşti, tot monopol iese

Economia de piață construită în România în acești 32 de ani pare o construcție șubredă, care se înclină la orice adiere de vânt, incapabilă să-și facă mecanisme de reglare și control pentru evitarea derapajelor, generate de eterogenitatea actorilor din această piață, și de ideile neinspirate (ca să fiu delicat) ale guvernanților la anumite input-uri din piață.

La toate capitolele din această materie suntem repetenți (nici la corijenţă n-am reușit să trecem clasa, nici cu facturile la energie, nici cu prețurile carburanților).

Nerăbdarea și lipsa de educație a concetățenilor noștri atinge din păcate cote din ce în ce mai alarmante, în principal pentru că cei care au rămas în țară nu sunt pregătiți prea bine pentru provocările pieţei. Fenomenul se extinde pentru că tot mai mulți sunt cei care vor câștiguri facile, nu estimează riscuri sau șanse pe baze logice ci numai impulsiv, pe moment.

Sărăcia este cea care determina comportamentul impulsiv, fiind singură caracteristică comună în zonele unde știri false au dus la isterii colective. Altfel nu-mi pot explica cum poți lua grămezi de baxuri de ulei, când un “intelectual” dă semnalul în social media că n-o să mai existe gram de ulei, fără să spună și cauza sau dacă semințele de floarea soarelui au căpătat vreo boală și trebuie distruse în silozuri. Faptul că se întâmplă și în Spania și în Bulgaria, nu demonstrează că este o teamă reală ci că și acolo sunt, la fel ca la noi, oameni impulsivi cu puține cunoștințe economice, dornici de câștiguri rapide și facile, parte din ei putând fi catalogați ca speculanţi, pentru care legea ar trebui să aibă măsuri extrem de dure, pentru eradicarea răspândirii fenomenului, dar altă parte este săracă, peste limita suportabilității. Și nu mai judecă logic.

Panica de la carburanți, cu acel comerciant care a listat prețul de 11,00 lei/litru benzină la Beiuș (un oraș “important” pe harta țării), a arătat slăbiciunea sistemului economic românesc de autocorecţie, autoreglare, existent în toate piețele dezvoltate, consolidate. Mai mult, după ce a plătit amenzile primite, mai și declară că ce a câștigat cu majorarea n-are nici o legătură cu cuantumul amenzilor, deci măsură punitivă este nepotrivită pentru scopul în care a fost gândită. Aici înclin să dau dreptate d-lui Cîţu când spune că măsurile cu controalele și amenzile sunt numai praf în ochi și făcute pentru media. Da, dar asta putea s-o spună cineva de pe stradă, nu cel care a avut tot aparatul guvernamental la dispoziție un an de zile, a avut tot aparatul de control fiscal la dispoziție -ANAF- tot un an de zile, și n-a sesizat că amenzile sau măsurile punitive luate pentru îndreptarea deficiențelor din piață, sunt minore, nesemnificative, față de efectele grave pe care le produc. Și dacă tot nu sunt eficiente, să-i lăsăm pe comercianți în pace să nu-i mai deranjăm cu “controale comuniste”. Oare dl. Cîţu după ce debitează inepțiile ca niște cugetări de maximă importantă, își da seama de ridicolul în care se plasează?

Eu nu cred, pentru că altfel n-ar mai ieși în media, el altceva nu știe, decât așa. Nu de alta, dar dacă în vremurile de tristă amintire, venea vreun organ de control, cel controlat nu mai lucra în sectorul acela, dacă nu era și trimis la “reeducare “ într-o facultate renumită gen Jilava, Rahova sau Poartă Albă. Nu spun că aşa ar trebui şi acum, dar măsuri ferme, ajustate la dimensiunea intenţiei de speculă sau fraudă, cu sume consistente, cred că ar tăia elanul creator al unora.

Și când nu îi ies comunicatele cum le-ar dori domnia sa, vine în ajutor și dl. Vâlceanu, care ne comunică cu emfază că vor veni anul asta cca. 6 mld Euro din PNNR – o voce din spatele președintelui PNL care, când trebuie sau nu, vine cu anunțuri țintite -și ce poate fi mai interesant decât banii, dar ăștia, ai naibii, nu sunt nerambursabili toți. Despre reformele înghesuite în PNNR cred că și dl. Manfred Weber cu greu poate declara că a înțeles ce reforme implementează acest PNNR, oricum e greu să ajungi la competența d-lui Ghinea, inițiatorul “de jure” al mirobolantului program, pe care numai el îl poate aplica “de facto”, dar dacă n-a fost lăsat… are grijă dl. Vâlceanu să ne reamintească că trebuie să facem reformele, noi, el nu, și nici nu știe care sunt acelea măcar ca iterație, că poate așa le-ar putea explica și celorlalți membrii ai guvernului. Măcar de s-ar alătura d-lui Câciu de la Finanțe în efortul de a mai recupera din banii alocați României în perioada 2014-2021 și neabsorbiţi din varii motive până acum, tot ar mai fi ceva bun. Numai să anunțe că vin niște bani și în rest să contemple mărețele realizări ale guvernării liberale, nu e ce trebuie să facă ministrul fondurilor europene, cred eu.

Văd acum că dl. Cîţu îl învinovățește pe dl. Budăi că a lăsat-o mai moale cu creșterea pensiilor, fiind extrem de radical cu tăierea oricăror șanse pentru renegocierea PNNR. N-a ratat nici cu ocazia vizitei lui “Manfred” – liderul PPE din Parlamentul Europei- să nu reia, obsesiv aș zice, că nu se renegociază nimic, că tot ce avem de făcut sunt reformele (?!!!) și condiționalitățile puse cu furca d-lui Ghinea, să pară programul mai interesant. Dar uită că procentul acela de 9,4% din PIB, blochează posibilitatea majorărilor și rezolvarea inechității pensiilor, măcar conform Legii 127/2019. Dar ce să ceri unui fost ministru al finanțelor care, în 2020 a blocat aplicarea Legii 127 împreună cu șeful sau dl. L. Orban, prorogând-o până în 2023, iar din poziția de șef al executivului s-a evidențiat prin discursuri greu de înțeles și pentru binevoitorii care îl înconjurau, în speranța unei poziții avantajoase la robinetul bugetului de stat, că doar de aia l-au sprijinit în lupta internă din PNL.

Dacă era așa de grijuliu cu seniorii țării, trebuia să n-o lase pe d-na Turcan să repete numeralul ca tema gramaticală în fiecare luna a anului 2021, s-o pună să recalculeze dosarele acelea, mult hulite, mai alert, mai ales că i-a dat și sfaturi de ce înseamnă digitalizarea în opinia să – o scanare în pdf a materialului din dosar. N-a făcut nimic în direcția asta, n-a făcut nimic nici în căutarea de fonduri care puteau fi obținute printr-o colectare mai bună, dacă ANAF știa și simțea că într-adevăr are un finanţist ca șef. S-a văzut și cu colectarea și cu creșterea economică datorită investițiilor (pe care o tot repetă că e mai mare decât 4.6%, cât a fost prevăzută în Bugetul de Stat pe 2020, uitând momentele când Superman Cîţu făcea din România tigrul Europei, cu creșteri de 7 chiar și 8%, lăsând Coreea de Sud cu botul pe labe de ciudă. Vorba bancului… și când s-a trezit, era căzut din pat. Ce e amuzant, dacă n-ar fi trist, e că tocmai în trimestrul IV când a luat conducerea PNL, rezultatele politicilor macro extraordinare puse în Bugetul de Stat i-au dat o lecție usturătoare, cifrele coborând vertiginos de la acel 7% mirific către 5.6-5.8%, într-adevăr mai mari decât estimarea din Buget. Dar de sumele aferente anului 2020 care s-au încasat în 2021 nu vorbește nimeni, să nu deranjeze succesul de etapă al proaspătului președinte PNL.

Nu știu dacă o fi discutat cu dl. Weber despre politica domniei sale ca premier, privind dereglementarea pieței energiei, propusă de colegul sau de partid, dl. Virgil Popescu, dacă a reușit să-i explice cum a reușit, nefăcând nimic când trebuia să intervină în piață la input-urile distorsionate, să aducă o țară întreagă în pragul disperării din cauza lipsei resurselor pentru plata facturilor de curent și gaze. Și, și mai grav, în lipsa reglementărilor riguroase pentru o piață așa de sensibilă, cu impact major asupra tuturor domeniilor din societate, a lăsat la mâna trade-rilor, puși pe căpătuială, piața de energie, sperând că se va regla în jos, că așa îi rezulta domniei sale, din vastele cunoștințe macro-ecconomice (cu experiența, s-o lăsăm pe altă dată), ea această piaţă fiind alcătuită din societăţi de stat in proporţie de peste 80%. Dar indiferent de participanţi, s-a concluzionat că nu s-a creat niciun monopol, că piata flotează liber, respectând toate principiile pieţelor caracteristice. Mai poti zice ceva la aşa concluzii?

Slovenia, luni 14.03 a plafonat prețul la pompă pentru benzină la 1.50 Euro și motorină la 1.54 Euro. Și, tupeu mare pe Primul Ministru al Sloveniei (care după ce a rezolvat problemele acasă, s-a dus și în Ucraina să vadă dacă poate ajuta cu ceva), a comunicat cum a luat decizia acestei plafonări: a luat cotațiile celor două sortimente din ziua de luni 14 martie, și la benzină a scăzut cu 6 cenți cotația de pe piață, iar la motorină a scăzut cu 13 cenți. Și le-a plafonat mai jos decât piața. Și n-a mai protestat nici o entitate de la Bruxelles că distorsionează piața, nimic. A mai și anunțat populația că există suficiente stocuri de carburant încât să nu-și facă griji. Simplu, eficient și util pentru cetățenii săi. Să nu uit, menționez că salariul minim în Slovenia este (cel mai defavorabil) de 887 Euro iar cel mediu este de 1035 Euro, adică o diferența de 148 Euro între ele. Asta ne arată cât de bine gândită a fost strategia din domeniul salarizării, care n-a ținut cont de avantajul competitiv -vehiculat la noi la greu, și din care ne-am ales numai cu viață asta chinuită - cât respect acordă celor care întră în piața muncii. Dar cum să înțeleagă dl. Cîţu asta, când după ce a discutat cu dl. Manfred Weber, altceva n-a avut să ne comunice, decât că la PNNR rămâne cum a stabilit domnia sa pe când se contra cu dl Budăi in vara trecută.

Eu cred că dl. Cîţu își face toate poftele politice până în 2024, pentru că, deși unele sondaje dau PNL în creștere la 20%, de la 17% în decembrie 2021, nu cred că îl va mai vota cineva pentru că, poate domnia sa n-a aflat, pentru a recandida trebuie să ai și rezultate. Care rezultate trebuie să fie palpabile – gen nivel de trăi, bunăstare, echilibru între venituri și utilități de plătit, impozite, taxe- toate incercările domniei sale cu investițiile (care or fi acelea, greu de spus) cu reformele (asta e cea mai tare, dar aici e terenul d-lui Ghinea) cu cifrele macro puse într-un borcan și amestecate, ca nimeni să nu înțeleagă dacă e de bine sau de rău ce se întâmplă cu țară, s-au dovedit baloane de săpun, nimic mai mult.

Tare mi-e teamă că se va termină războiul din vecini, și vom lua iarăși o palmă cu piciorul, când ritmul de reconstrucție al orașelor și satelor distruse, va confirma determinarea națiunii ucrainene de a-și depăși rapid coșmarul la care a fost supusă. Și noi o să dezbatem în continuare, în ce coaliție o mai fi atunci, dacă mai facem câțiva km de autostrăzi, dacă ne apucăm de spitale sau dacă mai numărăm ceva dosare de pensie digitalizate după ultimul strigat al tehnologiei informației.

Mai avem câteva zile și vine 1 aprilie, după 4 luni de bâlbe și plafonări originale (ați văzut mai sus exemplu actual simplu și clar, dar de ce simplu când se poate complicat?), o să avem iarăși plafonări la tarife de consum pe care un om normal într-o țară normală, în secolul 21 n-ar putea să le atingă decât dacă stă în pădure. Cum 100 kw la curent – chiar și într-un apartament de bloc consumul este mai mare de 130 kw/lună, de case ce să mai vorbim. La gaze, 1200 mc pe an te duce la idea că o centrală termică este atât de performanță că nu consumă mai mult de 0.3-0.5 mc/oră, dar ea este construită, cele cu tiraj forțat și randament de 120%(ca în filmele SF) să consume cel puțin 2,3-2,5 mc/oră. Un consum mediu pentru o locuință nu poate fi de 100 mc decât dacă stai în frig. Am avut această plăcere înainte de ’90. Consumul real al unui spațiu de 60-80 mp este de cca 250 mc/lună. La o casă de 200 mp te duce și la 650 mc/lună. Și tu vii cu compensarea la 100 mc… Oare trebuie să ne reîntoarcem la acele perioade, numai pentru că un incompetent este la Ministerul Energiei și nu știe cum s-o feştelească mai tare astfel că nimeni să nu se prindă că el, indiferent cum calculează, îi da cu plus la furnizori și cu minus în buzunarele consumatorilor. Toate măsurile luate de plafonare și compensare, au majorat instant prețurile și în decembrie 2021 la prima OUG pe temă, și în această lună se va întâmplă la fel. El n-a auzit de măsură revenirii la piața reglementată pe care alte țări au aplicat-o, n-a înțeles că prețurile actuale nu sunt reale pentru indiferent ce economie, pentru că nu au suport și nici justificare. Specula practicată de furnizorii din piața OPCOM nu este oprită nici de ANRE nici de Ministerul Energiei, mai mult cei doi ridică la fileu mingea cu prețul ridicat, să poată trage mai bine furnizorii în consumatorii buimăciți de avalanșa facturilor devastatoare. Ce conducători de țară își distrug propria nație, condamnând-o la extincție, în lipsa resurselor de supraviețuire.

ANRE comunica deunăzi că a dat amenzi în perioada februarie -martie ac., în valaore de cca 3 milioane lei. Dacă te uiți la motivele amenzilor, n-ai să găsești nici una referitoare la prețurile practicate de aceștia în așa zisa piață liberă. Dar planul la amenzi s-a făcut. Nu poate fi nimeni acuzat că nu a luat măsuri. Că nu în direcția care trebuia, ei asta e o altă poveste, care este pe alt canal media, deci, nu acum.

Și ca să fie totul în stilul original cu care ne-a obișnuit, dl. Cîţu ieri, când trebuia să discute în coaliție despre ordonanța sau hotărârea de guvern privind plafonarea tarifelor la gaze și energie, vine și lansează o altă marotă de a domniei sale, scăderea CAS cu 5% la salariile angajaților, care ar rezolva problema facturilor mărite, estimând o creștere medie de 317 lei a venitului net pe salariat. Asta ar rezolva după opinia sa, problema creșterii tarifelor de gaze și curent. Probabil că în statistica pe care o citește dl Cîţu (nu afirm că o și înțelege) asta e suficient pentru valori ale facturilor de 1500 sau 2000 lei. Ce n-a înțeles dl. Cîţu este că ponderea într-un salariu a plății utilităților nu poate fi de 80%, pentru că din 20% nu poți ține și o familie, plăti și impozite și taxe, care vin în fiecare an. Modelul care ar putea fi fezabil în situația creșterii veniturilor nete, este cel din Slovenia. Dar cum să sari de la 565 Euro la 887 Euro cu numai 315 lei. Greu, nici dl. Ghinea nu cred că ar reuși saltul…

Și apoi ce faci cu seniorii, de grijă cărora îl certă pe dl. Budăi că nu se mai ocupă să le mărească pensiile. Lor cum le asiguri creșterea de venituri. Sau ei nu sunt importanți când e vorba de echilibrele macro, care așa de bune sunt că ne-au adus în această stare. Nici să revenim la piață reglementată nu se mai poate, pentru că producătorii în piață OPCOM au vândut deja în avans tot ce puteau vinde (și aici n-a fost nici un interes oneros, toată lumea a acționat cu bună credință. Și eu am numai zece ani și cred că tot ce zboară se mănâncă), nici nu putem compensa nivelul aberant stabilit de “piață liberă” pentru că ar îngropa bugetul de stat în împrumuturi imposibil de susținut în acest moment.

Așteptarea și răbdarea nu este o virtute din fibra acestui popor, s-a văzut în istorie că în anumite condiții revolta maselor a schimbat starea de lucruri din țară. Oare este nevoie să iasă din nou lumea în stradă pentru că domnii aleși, numiți sau picați din cer pe scaunele puterii, să-și facă datoria profesional și cu grijă față de cetățean?

Nu abuzați prea mult de răbdarea nației. Cred că ne apropiem de un punct critic datorită măsurilor haotice din piața energiei și a efectelor ei în piața de consum.

Bine ar fi să refaceți echilibrele pe care tot domniile voastre le-ați distrus cu sau fără cunoștințele necesare pentru reglarea fină a proceselor economice, voit sau inconștient, nu mai este important. De plătit oricum veți plăti. Rău este că plătim și noi consumatorii finali, ca nu cumva să putem trăi vreodată civilizat în țara noastră. Sau dacă nu puteți rezolva impasul în care ați împins toată economia, lăsați locul liber, se vor găsi oameni capabili să se înhame la refacerea încrederii într-un sistem care a dat rezultate bune pe alte meleaguri, fără sacrificiile la care am fost supuși în ultimii 12 ani de politicieni neinspirați, mânați de orgolii, cu minte puțină și experiență și mai puțină.

Ajunge!

Doru Sinca este de profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, in prezent pensionar

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Lipsa eficienței energetice a clădirilor publice costă România 6 miliarde de lei pe an. Ce am putea face cu acești bani

România are peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/metrul pătrat, iar media recomandată la nivel european este de 140kWh/metrul pătrat, se arată într-un...

Audio Magic Eraser, unealta care le permite utilizatorilor să elimine zgomotele nedorite din filmări

Google a lansat recent o caracteristică revoluționară numită Audio Magic Eraser, disponibilă exclusiv pe noile modele de smartphone-uri Pixel 8 și Pixel 8 Pro. Funcția este proiectată să...