Cine ne-a scumpit gazul și electricitatea. ”Furtuna perfectă” care a cuprins sectorul energetic, vlăguit în lipsa investițiilor ANALIZĂ

Joi, 17 Februarie 2022, ora 17:13
6202 citiri
Cine ne-a scumpit gazul și electricitatea. ”Furtuna perfectă” care a cuprins sectorul energetic, vlăguit în lipsa investițiilor ANALIZĂ
Facturile la energia electrică au crescut în întreaga lume FOTO Pixabay

România a fost afectată în ultimele luni de creșteri, fără precedent și persistente, ale prețurilor energiei electrice și gazului natural. Un raport Expert Forum arată că se pot lua măsuri corecte doar după ce cumpănim bine atât cauzele problemelor, cât și efectele pe care le-ar putea avea ele asupra problemei reale, ca să nu facem mai mult rău decât bine dacă ne pripim.

Prețurile în România au crescut ca în toată lumea, iar Rusia e în bună măsură de vină pentru lipsa gazului în regiune și prețurile mari din Europa, relevă raportul. Specialiștii spun că autoritățile vor să cârpească aceste dezechilibre prin măsuri care ”n-au de-a face nici cu problema, nici cu soluția, sperând să putem continua şi pe mai departe cu un sector energetic în care nimeni să nu facă vreo investiție”.

Consumatorii noncasnici încep să fie afectați primii de creșterile de prețuri, în timp ce consumatorii casnici au beneficiat, cel puțin până în noiembrie, de relativa stabilitate a prețului din contractele încheiate anterior pe termen mai lung cu furnizorii. Evoluția prețului la consumatorii casnici nu prinde încă efectul legislației care plafonează și compensează creșterea prețurilor: până la sfârșitul lui noiembrie nici furnizorii nu erau prea lămuriți cum să aplice legea, iar unii chiar au amânat emiterea facturilor. Trebuie înțeles și faptul că, deși prețurile pe piețele angro au crescut puternic spre sfârșitul anului, durează până când creșterile să se resimtă în factura consumatorului final. Asta, deoarece furnizorii nu cumpără azi energie care se consumă mâine, ci au un portofoliu diversificat de contracte de achiziție. De pildă, puteau să-și fi cumpărat în primăvară, la prețurile de atunci, o parte din energia din portofoliu cu livrare pentru unu-doi ani.

La întrebarea ”De ce cresc prețurile?”, autorii spun că o explicație elementară, demonstrabilă cu cifre, e că într-adevăr cererea de energie în 2021 a crescut prea repede față de cât a crescut oferta.

”Explicațiile pentru acest deficit sunt numeroase: în 2020 au fost oprite lucrări de investiții și întreținere în capacități de energie electrică sau gaze naturale, în special LNG în SUA; a crescut semnificativ cererea industrială la începutul lui 2021 după perioadele de lockdown de anul trecut; cererea în Asia și-a revenit înaintea altor regiuni și a atras bună parte din livrările globale de gaz lichefiat; primăvara lui 2021 a fost mai rece și s-au consumat mai multe gaze și energie electrică pentru încălzire; au fost probleme de producție a gazului în SUA din cauza unui uragan; n-a bătut vântul suficient în Europa”, se menționează în raport.

Nu există o singură cauză, ci mai multe, care împreună au produs ”furtuna perfectă”

Pentru gazele naturale, prețurile din bursele europene în octombrie-decembrie au ajuns să fie și de şase ori mai mari față de ultimul trimestru al lui 2020. Urcarea prețurilor pentru gazul natural în Europa, spune IEA, a fost cauzată de creșterea rapidă a cererii (cu 5.5%), reducerea producției interne (cu 10%), reducerea importurilor de LNG din cauze globale (cu 4%) și reducerea fluxurilor de gaz rusesc (cu 3%) – raportat la anul 2020, când pandemia a dus la prăbușirea cererii de gaze, reducându-se și producția în Europa și Rusia cu circa 7%.

”Dar e important să înțelegem însă și cum anume a evoluat cererea de gaze în Europa pe parcursul anului 2021, nu doar cifrele anuale. Am avut o creștere explozivă a cererii de gaze în primele două trimestre, din cauza vremii reci și revenirii economice, după care asistăm la o ajustare brutală începând cu trimestrul trei, tocmai din cauza prețurilor foarte mari. De remarcat că industria (inclusiv producția de energie electrică), după o creștere viguroasă la începutul anului, a fost prima lovită de scumpiri, reducându-și radical consumul în special în trimestrul trei. Faimoasa creștere ”în V” a economiilor are toate șansele să se transforme într-un ”W”. Consumul de gaze în Q3 2021 a fost cu 10% sub consumul din Q3 2020, iar cererea de gaze în producția de energie electrică s-a prăbușit cu 22% în același trimestru”, se arată în raport.

La rândul său, consumul de energie electrică în Europa a scăzut cu 4% în 2020, dar în 2021 și-a revenit la nivelul de dinainte de pandemie. Conform IEA, creșterea cererii de energie electrică în 2021 a fost acoperită de o revenire puternică a producției pe cărbune (+11%, după o reducere cu 20% în 2020) și în doar mai mică măsură de o creștere a producției fără emisii: energia nucleară cu 6% și regenerabilele cu doar 1%, din cauza condițiilor meteo defavorabile.

La fel ca în cazul gazului, e important să vedem și cum a evoluat cererea de energie electrică pe parcursul anului ca să înțelegem mai bine se s-a întâmplat. Ca la gaz, creșterea a fost rapidă în primele două trimestre, fiind cauzată de revenirea economiei – consumul industrial; și de vremea friguroasă – consumul casnic. Deși producția de energie electrică pe gaz natural a crescut cu circa 4% pe tot anul 2021, în realitate creșterea a fost semnificativă și aproape în întregime doar în prima jumătate a anului, reducându-se apoi brutal în trimestrul 3 și revenindu-și puțin la finele lui 2021,

odată ce prețurile pentru certificatele de emisii au început să pună serios presiune și pe cărbune.

Creșterea prețului gazului a fost atât de importantă, încât cărbunele a redevenit competitiv în 2021 în ciuda creșterii spectaculoase a prețurilor certificatelor de emisii de CO2, care au ajuns la aproape 100 euro pe tona de CO2 acum, de la 30 euro la începutul lui 2021. Asta deoarece, în condițiile creșterii cererii, producția de energie electrică fără emisii (nuclear și regenerabile) nu a putut ține pasul.

Creșterea prețului certificatelor de emisii de CO2 nu se transmite ”mecanic” în prețul energiei electrice din piață, spun specialiștii. Ei spun că se fac des confuzii între certificate de emisii CO2 și certificate verzi: cele de emisii sunt o ”penalitate” pe care o plătesc poluatorii în toată UE, cele verzi sunt o schemă de ”recompensare” a energiei electrice curate în România, schemă care practic își trăiește ultimii ani iar costurile devin irelevante.

Nu politicile UE au crescut preţul, ci preţurile din piaţă alimentează scumpirea certificatelor de emisii

Prețurile pe piață nu se formează ”cost plus” (producție plus certificate) ci în funcție de cerere și ofertă. Doar când consumatorii sunt dispuși să

plătească mult pentru un produs, deci când au nevoie disperată de el, abia atunci pot intra în piață și cei cu costuri mai mari.

Dacă n-ar fi existat schema EU ETS cu certificatele de emisii, unii producători ar fi putut produce într-adevăr cu costuri mai mici; dar prețurile în piață n-ar fi fost automat mai mici cu costul integral al emisiilor.

”Producția de energie, rigidă în aceste luni, se gripează din incapacitatea tehnică a producătorilor să producă mai mult chiar dacă ar face profituri fabuloase la prețurile de azi; Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Romgaz nu pot produce cu mult mai mult decât deja o fac, oricât ar crește prețul și oricât și-ar dori și ei să poată vinde mai mult. Prețul se oprește din crescut nu neapărat când ajungem la ”costul de producție pe cărbune plus certificate”, ci când consumatorii nu mai pot licita mai mult pentru energia de care au nevoie disperată, deci îşi reduc consumul, echilibrând energia oferită cu cea consumată”, mai spun ei.

Trebuie spulberat și mitul că prețul certificatelor a explodat din cauza unor manipulări de piață sau speculații. Nu s-a găsit nicio dovadă de speculații semnificative sau insider trading în piețele de energie ori a emisiilor. O investigație specifică în piața de emisii, tot la solicitarea Comisiei Europene, a fost declanșată de ESMA (European Security and Market Authority), care la fel, nu a găsit până acum niciun indiciu privind astfel de speculații. Nu au existat tranzacții suspecte, nici traderi apăruți din neant, nici poziții deschise neacoperite într-o mai mare măsură decât în anii trecuți sau decât tendința normală. Explicația pentru creșterea prețului certificatelor e cu totul alta și ține de însăși logica schemei de comercializare a emisiilor EU ETS.

Creșterea prețului certificatelor de CO2 e cauzată de fapt la rândul său de creșterea prețului gazului, nu de speculații sau conspirații globale ale activiștilor de mediu.

”Grosul” creșterii de prețuri pentru energia electrică în toată UE vine din deficitul de gaz, direct – ca materie primă sau indirect – prin costul certificatelor.

”Putem specula că în 2022 la nivel UE să se nuanțeze puțin diferit discuția privind reforma MSR, problema fiind că de data aceasta certificatele sunt prea scumpe, nu prea ieftine. S-ar putea propune folosirea unei părți mai mari din certificatele economisite în anii anteriori pentru a atenua șocul actual. Până una-alta, emisiile au depășit limita anuală și realist nu puteam să avem și curent, și căldură, și țintele atinse în 2021 – dar putem să recuperăm în 2022-2023 ca să rămânem pe traiectorie până în 2030”, relevă raportul.

Cu siguranță vor mai exista presiuni din partea statelor membre pentru soluții sau derogări punctuale, sau ajutoare de stat pentru producătorii de energie electrică sau mari consumatori industriali de combustibili fosili. La noi de pildă se va pune cu siguranță problema de transferuri de la bugetul central ca sistemele de încălzire centralizată să-și cumpere certificatele de emisii, mai ales că termoficarea e deja în colaps financiar iarna aceasta din cauza prețurilor combustibililor. O parte din bani poate veni chiar din transferuri din veniturile din comercializarea emisiilor.

Deja toate statele încep să se pună de acord că e nevoie de acțiune urgentă și încep să ia măsuri, inclusiv reticenții ”de serviciu” ca China, India, SUA, iar 2021 a fost chiar un an record pentru adoptarea de inițiative, instrumente și politici de reducere a emisiilor cam peste tot în lume.

Nu în ultimul rând, banii din certificatele de emisii nu dispar în neant: ei sunt folosiți pentru investiții și o parte substanțială ni se întoarce sub forma Fondului de Modernizare, bani grant pentru investiții în sectorul energetic. Dacă acum 2-3 ani discutam de 6-7 miliarde euro, la valoarea de acum a certificatelor ar urma să obținem lejer peste 10 miliarde, dacă știm să-i și folosim.

"Certificatele de emisii nu sunt făcute să ne penalizeze că suntem o țară săracă și cu un sistem energetic vechi și poluant, ci tocmai ca să ne ajute să-l modernizăm mai repede. Noi, împreună cu polonezii și alții de prin Est, primim mult mai mulți bani decât dăm", spun autorii raportului.

Întrucât gazul natural și cărbunele sunt printre ultimele unități care intră în piață, tocmai acestea fiind vulnerabile la creșteri majore de costuri de producție cum am văzut în ultimul an, e esențial tocmai acum să ne desprindem cât mai repede de ele în favoarea regenerabilelor.

Dacă am pune laolaltă hidro, nuclear, gaz și cărbune și am da curent la popor la un preț mediu, punem pe butuci pe unele din ele, mai exact tocmai pe cele pe gaz și cărbune. Explicația e că modelul ”mixului energetic” descurajează tehnologiile cu costuri marginale peste medie (adică fix centralele pe gaze și cărbune), făcându-i pe proprietari să le închidă dacă nu vor să meargă în pierdere sau pe investitori să renunțe să mai investească în ele.

”Cel puțin pentru producția de energie electrică pe gaze, pare totuși că nu asta își doreau decidenții noștri – tocmai voiam să le încurajăm cu bani din Fondul de Modernizare, nu? Sigur, varianta implicită la noi e subvenția încrucișată: să asigurăm un ”cost mediu” luând profiturile de la hidro, nuclear și regenerabile ca să subvenționăm combustibilii fosili. Adică să facem invers față de toată planeta, nu doar față de UE”, adaugă ei.

Cât este Rusia de vină pentru creșterea prețurilor la energie?

În 2021 față de 2020, importurile UE de gaze rusești au scăzut cu 3%, în condițiile în care cererea europeană de gaze a fost mult mai mare decât în timpul pandemiei, iar producția de gaze rusești a fost chiar puțin mai mare decât în 2019, înainte de criză. Rusia a redus semnificativ livrările de gaze naturale pe conductă începând cu trimestrul 3 2021, livrând clienților săi din Europa în principal din depozitele de înmagazinare pe care le controlează pe teritoriul UE – asta, în condițiile în care în mod normal vara se livrează prin conducte și se umplu depozitele pentru iarnă.

Explicația oficială a fost că Gazprom a umplut cu prioritate depozitele de înmagazinare din Rusia, până în noiembrie 2021. E totuși de remarcat că umplerea depozitelor de înmagazinare de acasă a afectat în 2021 numai livrările spre UE, nu și spre Turcia sau China. Tot anul 2021 Gazprom a livrat în China prin conducta Power of Siberia dublu față de 2020, iar în Turcia cu 60% mai mult. În ciuda unei producții record, Gazprom a anunțat că și-a ratat țintele de export pentru 2021 și știm deja că nu față de China sau Turcia.

Gazprom a ținut la nivel minim fluxurile pe conductele pe care avea contracte de livrare pe termen scurt și a livrat la capacitate maximă pe conductele pe care transportă gaz în contracte pe termen lung.

”Dacă se taie gazul rusesc, statele membre ale pieței unice de energie (UE, Balcani, Ucraina, Moldova) vor fi afectate diferit: jumătatea estică de la Germania încoace vor avea nevoie de activarea unor planuri de urgență care impun raționalizarea brutală a consumului de gaze industrial și reducerea consumului casnic pentru încălzire, mutarea producției de energie electrică de la gaze spre altceva, păcură, cărbune”, arată raportul.

În România, riscul major nu e de facturi mari acum, ci mai curând peste o lună-două, iar buzunarul ne va arde mai tare nu doar de la factura de curent sau gaze, ci de la inflația aferentă producției industriale care probabil se va amplifica în 2022.

La nivel european, cele mai recente date comparative complete sunt disponibile doar pentru trimestrul 3 2021, adică înaintea valului puternic de creșteri de prețuri pentru gazele naturale și energia electrică, însă tot ne ajută să punem puțin lucrurile în context. Mai ales că, încă de prin septembrie, la noi se comenta cu emfază cu săptămânile că am avea cele mai mari prețuri din UE, în baza unor vârfuri de câte o zi pe OPCOM, deși facturile nu crescuseră încă nici cu un leu.

”În realitate, noi aveam printre cele mai mici prețuri din UE, în special pentru gazele naturale; dar și la energia electrică eram mult sub media UE. Sigur, imediat apare argumentul emoțional că și puterea noastră de cumpărare este mai mică decât în Vest; dar asta-i irelevant când vorbim de formarea prețurilor și relevant în schimb când vorbim de măsuri de protecție socială pentru consumatorii care nu-și permit un consum de energie decent, cu o cheltuială suportabilă”, menționează raportul.

Citește și:
Cât de sigură este energia nucleară. ”Nicio industrie nu este imună la accidente, dar toate învață din ele”
Cât de sigură este energia nucleară. ”Nicio industrie nu este imună la accidente, dar toate învață din ele”
Criza energetică îi face pe experți să caute noi metode de furnizare a energiei electrice. În prezent centralele nucleare sunt soluțiile luate în considerare tot mai mult. Au fost însă...
Cât a ajuns să coste renovarea unui apartament cu 3 camere de la A la Z: "Îți cumperi teren și ridici casă la roșu, la ce prețuri au meseriașii"
Cât a ajuns să coste renovarea unui apartament cu 3 camere de la A la Z: "Îți cumperi teren și ridici casă la roșu, la ce prețuri au meseriașii"
Românii care cumpără apartamente vechi au nevoie de sume mari pe care să le investească ulterior în renovare. Prețurile materialelor de construcție au crescut, la fel și costurile cu...