România, teren fertil pentru intoxicare, dezinformare și manipulare: ”Există o infrastructură prin care se propagă teme false”

Dezinformarea care i-a bulversat pe români în pandemie continuă și acum, în timpul războiului din Ucraina. Cei care emiteau intenționat informații false cu privire la COVID-19 nu și-au pierdut obiectul muncii.

Ei fac acum propagandă pro-rusă și spun că de fapt Ucraina este de vină pentru agresiunea lansată împotriva ei, că Volodimir Zelenski este un criminal și nu vrea pacea sau că Putin luptă de fapt împotriva globalizării, nu a ucrainenilor.

Aceste informații distribuite masiv pe rețelele de socializare și pe unele site-uri și chiar de unele televiziuni care fac propagandă pro-rusă, le fac rău oamenilor care nu mai știu ce să creadă. Iar autoritățile par că nu pot să facă nimic pentru a le contracara.

Cei care au crezut teoriile conspirației despre COVID vor crede și propaganda rusă

Cercetătorul Nicolae Țîbrigan a explicat într-un interviu acordat Ziare.com de ce și cum se propagă atât de ușor dezinformarea și de ce autoritățile nu fac nimic de fapt pentru ca aceasta să nu ne afecteze.

”Este un fenomen destul de interesant și este de urmărit în continuare. Studiile sociologice au demonstrat că persoanele care cu crezut în trecut în teorii ale conspirației sunt mai predispuse în viitor să creadă alte dezinformări. Iar acest lucru s-a văzut inclusiv după această pandemie care ne-a fragilizat destul de mult și în același timp a creat o diviziune socială care rămâne în continuare chiar dacă într-o stare latentă. Desigur, există și o infrastructură de rețele de socializare, grupuri prin care se propagă aceste teme false cu o viteză poate de 7-10 ori mai mare față de o comunicare a unei instituții oficiale”, a explicat Nicolae Țîbrigan.

Iar dezinformatorii au început să câștige tot mai mult teren pe rețelele de socializare apreciate de cei mai tineri. Mulți adolescenți au conturi acolo iar cei care fac propagandă au văzut o oportunitate de a câștiga capital de imagine și nu neapărat bani.

”Cel mai frapant este că mulți dintre cei care propagau teme antivacciniste pe YouTube și pe Facebook, în prezent au început să utilizeze și alte rețele de socializare, să se manifeste acolo și să-și creeze propriile comunități. Aici mă refer la Telegram și TikTok care devin din ce în ce mai populare în România în rândurile celor care au dubii cu privire a ceea ce se întâmplă azi în Ucraina.

Astfel, designerii teoriilor conspiraționiste sunt conștienți că acolo vor avea o mai mare popularitate. Asta vor ei de fapt, nu neapărat să câștige bani de pe urma acestor demersuri”, a explicat expertul în dezinformare Nicolae Țîbrigan.

Potrivit acestuia, antivacciniștii doar și-au modificat discursul însă folosesc aceleași metode de propagare a fakenews-urilor.

”Este o temă de urmărit. Am văzut anterior că cei care au susținut discursul anti-vaccin au avut susținut și discursuri împotriva dictaturii medicale și a restricțiilor impuse de autorități. Apoi am văzut ieșiri ale aceloraşi grupări împotriva tehnologiei 5G. Acum vedem că aceleași grupuri susțin mesaje anti-globaliste, anti-Zelenski, acuzându-l pe președintele ucrainean că ar fi nazist sau un radical. În altă ordine de idei, Volodimir Zelenski este la origine evreu și este destul de ciudat să spui despre el că este nazist”, a spus specialistul.

”În România avem un soi de putinism pro-american”

Și pentru că în țara noastră mesajele din est prind mai greu, rușii nefiind chiar atât de apreciați, propagandiștii au găsit metoda de a ajunge și la publicul din țara noastră.

”Vedem că Ucraina este acuzată de promovarea globalismului și că Putin ar lupta împotriva globaliștilor și neomarxiștilor. Cel mai interesant este că aceste teme sunt preluate din zona grupărilor radicale din SUA. Sunt traduse din engleză nu din rusă și sunt ambalate și livrate aici în România.

Deci vorbim de un soi de putinism pro-american în România. Pentru a te declara deschis pro-Putin, acum, în țara noastră, nu dă prea bine că încă societatea noastră, din fericire, în opinia mea, este încă refractară la mesajele venite din est. Și atunci discursul putinist este tradus din zona susținătorilor lui Trump, de exemplu, este prezentat aici, ca un discurs american. ”Uitați, nu spunem noi sau rușii, spun americanii”. Dar de fapt acei americani au format o rețea mult mai veche de propagandă pro-Kremlin acolo”, a mai spus Nicolae Țîbrigan.

Ar putea autoritățile din România să contracareze dezinformarea privind războiul din Ucraina?

Se pare că autoritățile din țara noastră știu despre problema aceasta a dezinformării în ceea ce privește războiul și chiar cunoaște efectele negative ale acesteia însă nu face prea multe pentru a contracara valul de informații false. Pe de altă parte, Republica Moldova a luat primele măsuri pentru a-și proteja cetățenii.

”Eu nu văd ca autoritățile noastre să aibă capacitatea să ia astfel de măsuri de eliminare a acestei propagande. Au cunoștință despre efectele negative pe care le produce propaganda dar nu au voință politică pentru a lua măsuri concrete.

Dacă facem comparație cu măsurile luate de către autoritățile de la Chișinău, de exemplu, care au închis site-ul Sputnik al propagandei pro-Kremlin creat în special pentru a dezinforma cetățenii români din România, chiar dacă era în Republica Moldova.

Însă autoritățile moldovene nu numai că au blocat acest site dar au și adoptat de curând o lege care interzice propagarea noțiunii de război, inclusiv a simbolurilor ”V” sau ”Z” sau ”panglica Sfântului Gheorghe” care promovează războiul Rusiei în Ucraina.

Iată că aceste măsuri și-au arătat efectul pentru că au luat din posesie principala jucărie a propagandiștilor de acolo și mă refer la platforma de promovare”, a mai subliniat expertul.

Se văd unele vagi reacții ale platformelor de socializare în combaterea dezinformării însă acestea sunt prea puține și ineficiente.

”Referitor la rețelele de socializare, Facebook a luat în ultima perioadă niște măsuri care atenționează utilizatorii despre afilierea unor conturi sau pagini la propaganda oficială de stat a Federației Ruse dar nu le închide. Astfel de măsuri sunt insuficiente.

Vedem în continuare că acele website-uri care formează zona marginală a știrilor, noi le spunem ecosistemul media alternativ, o parte dintre ele au devenit aliate și promovează discursuri anti-ucrainene, naționalist-populiste sau chiar chiar pro-Kremlin. Un astfel e exemplu este website-ul vestidinrusia.ro care efectiv promovează războiul lui Putin împotriva populației civile din Ucraina, iar acolo scriu inclusiv cetățeni români.

Nu văd ca autoritățile române să ia o decizie pe viitor a închiderii acestor website-uri cu toate că ar fi necesară. Dacă ne amintim ce scandal a provocat acea intenție a autorităților de a crea o platformă de monitorizare a propagandei pro-Kremlin în România, societatea civilă s-a isterizat și se vorbea din ce în ce mai mult despre posibilitatea instituirii unei cenzuri. Dar din păcate, în România, nimeni nu vorbește despre dreptul românilor de a fi informați corect”, a mai precizat cercetătorul Nicolae Țîbrigan.

”Autoritățile speră ca glonțul propagandei să zboare pe lângă urechi”

Deși se pare că politica autorităților în ceea ce privește protejarea cetățenilor de informațiile nereale este la fel ca cea adoptată în pandemie, ”imunitatea de turmă”, efectele negative se văd. Tot mai mulți români au început să blameze occidentul și Ucraina.

”Azi vedem că dezinformarea și informarea merg mână în mână. Dezinformarea, manipularea, este mult mai agreată la nivelul publicului dar cel mai probabil autoritățile speră ca glonțul propagandei să treacă pe lângă urechi, să nu afecteze prea mult.

Autoritățile noastre așteaptă ca efectul propagandei să nu aibă repercusiuni în offline destul de mari dar din păcate, din ceea ce văd eu, numărul celor care cred în propaganda pro-Kremlin să crească. Unele sondaje arată că aproximativ 14% dintre români blamează fie occidentul fie Ucraina de declanșarea războiului.

Avem această situație hilară în care victima este acuzată de declanșarea agresiunii împotriva ei. Iar fakenews-urile în care Ucraina este acuzată că își omoară proprii cetățeni sunt promovate de căte grupuri de români pe Whatsapp. Sunt mesaje care circulă inclusiv la nivelul cabinetelor parlamentare ale deputaților. Sunt mesaje conform cărora președintele Zelenski este un criminal care nu ține la populație pentru că nu vrea pace”, a mai spus specialistul.

Mesajele false au ajuns la cabinetele parlamentare

Însă mesajele pro-Kremlin sunt atât de obositoare încât pot determina oboseala atât a societății civile cât și a decidenților politici, iar acest lucru se vede în gradul de susținere al Ucrainei.

”Iar aceste mesaje sunt periculoase, în sensul în care pot influența decidenții politici sau societatea per ansamblu să reducă în intensitate sprijinul acordat Ucrainei, iar aici mă refer la sprijinul militar, logistic și așa mai departe. Aceasta este una dintre principalele strategii ale propagandei pro-Kremlin să obosească societatea, decidenții în raport cu acest sprijin.

Și s-a văzut, pe zi ce trece, atenția acordată războiului din Ucraina a început să scadă. Tendința normală psihologică a oamenilor este să obosească de o temă. Și atunci propaganda pro-rusă profită din plin de acest lucru și va promova în continuare mesaje anti-ucrainene, discursuri care nu au niciun pic legătură cu realitatea, însă acest lucru nu contează pentru ei. Cu cât minciuna este mai sfruntată cu atât mai mult are șanse mai mari să prindă la populație”, a mai explicat expertul Nicolae Țîbrigan.

Ce ar putea să facă statul român pentru a combate faknews-urile privind războiul din Ucraina

Este clar că autoritățile ar trebui să se implice mai mult, potrivit specialistului, iar unul dintre modelele de urmat este cel al țărilor nordice.

”Eu aș vedea mai degrabă o acțiune a statului român mai mult proactivă. Vedem că instituțiile statului român în raport cu dezinformarea cu propaganda Rusiei este destul de pasivă. Cel mai bun model pe care îl văd eu este cel furnizat de statele nordice.

Acolo avem atât societatea civilă cât și comunitatea de intelligence care formulează rapoarte lunare sau săptămânale care sunt dezbătute la nivelul societății astfel încât să se creeze o avertizare timpurie la nivel național astfel încât publicul să fie cât mai atent. Momentan, la noi, toată această sarcină a căzut pe spatele societății civile. Sunt câteva organizații care se ocupă de acest subiect și cam atât. Instituțiile statului sunt destul de inerte în raport cu acest aspect.

Mai mult decât atât, au fost create instituții care ar trebui să fie acum în prima linie în combaterea dezinformării dar care nu activează. Iar aici mă refer la Centrul Euroatlantic pentru Reziliență care până acum nu a furnizat nici măcar un raport, un produs analitic. Pentru că reziliența nu trebuie construită doar la nivelul decidenților ci, zi de zi, la nivelul întregii societăți.

Trebuie să fie un exercițiu continuu. Așa cum mergem la sala de sport zilnic să facem exerciții fizice, la fel trebuie să ne clădim această reziliență la nivelul publicului. Pentru că propaganda lucrează mai mult cu publicul decât cu decidenții, mai ales unde este democrație, unde sunt alegeri, unde există presiune publică”, a conchis cercetătorul Nicolae Țîbrigan.

Rusia a lansat un război împotriva Ucrainei pe 24 februarie 2022. Au fost bombardate orașe strategice din Ucraina. Zeci de mii de oameni, soldați și civili au murit. Printre victime se află și sute de copii.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...