A murit Fanus Neagu

Marti, 24 Mai 2011, ora 07:30
11234 citiri
A murit Fanus Neagu

Scriitorul Fanus Neagu a murit, in noaptea de luni spre marti, la ora 03:30, la spitalul Elias din Bucuresti.

Fanus Neagu suferea de cancer la prostata, in faza terminala. In varsta de 79 de ani, scriitorul a fost internat, in stare grava, la spitalul Elias din Bucuresti, medicii anuntand ca sunt putine sanse de supravietuire.

In ultima vreme, Fanus Neagu a urmat un tratament la Institutul Oncologic din Bucuresti. De cel putin trei ani nu se mai putea ridica din pat.

Familia a ridicat trupul neinsufletit al scriitorului, de la spital. Potrivit Antena 3, inmormantarea va avea loc joi, la cimitiul Bellu din Bucuresti.

Sicriul cu corpul neinsufletit al scriitorului Fanus Neagu, depus miercuri la USR

La moartea poetului Adrian Paunescu, la 5 noiembrie, scriitorul a spus, de pe patul de spital: "Astazi, eu vorbesc despre Adrian Paunescu, maine, va vorbi altul despre mine!".

Ultima sa scriere a fost o epistola adresata directorului "Gazetei Sporturilor", in care isi exprima nemultumirea fara de starea fotbalului romanesc. "Fotbalul romanesc, cel pe care eu l-am cantat vreme de aproape 40 de ani, e astazi un fumator de pipa stinsa", scria maestrul, pasionat microbist.

Reactii la moartea unui scriitor

Lumea artistica, si nu numai, deplange moartea scriitorului care si-a pus amprenta pe literatura romaneasca.

Augustin Buzura, scriitor, a declarat, pentru Realitatea TV: "Nu cred ca mai exista cineva care sa fi iubit pamantul romanesc cu pasiunea cu care o facea Fanus. Era un om care s-a batut pentru limba romana, care o respecta cum putini au facut pana la el. Mai devreme sau mai tarziu murim toti, dar spaima de necunoscut exista".

La randul sau, Dinu Sararu, membru al Academiei Romane, a spus: "S-a despartit de viata cu o franchete, o cinste morala pe care putini colegi o mai manifesta. Am copilarit impreuna cu el, ne-au legat multe. Mi-e greu sa vorbesc mai mult, a fost un mare poet si a cinstit limba romana in momente in care aceasta este tavalita pe toate canalele. Cred ca a fost un ultim patriot care a aparat identitatea noastra nationala".

Mircea Diaconu, actor, a subliniat, pentru Antena 3, pofta de viata a maestrului: "Dumnezeu sa-l odihneasca. Pentru mine, raman amintirile cuplului extraordinar Ion Baiesu - Fanus Neagu, am umblat cu ei prin tara, niste oameni extraordinari. A avut un umor napraznic, dincolo de talentul literar. A fost ca un vulcan si si-a trait viata cu pofta".

Basescu si Boc transmit condoleante familiei lui Fanus Neagu

Ion Iliescu, fost presedinte al Romaniei, a spus, pentru Antena 3: "Pe Fanus Neagu il cunosc din tinerete, era un fel de poet al prozei care cinstea limba romana si avea intotdeauna reactii de dezaprobare fata de cei care schimonoseau limba romana".

Mircea Dinescu a povestit, la randul sau, pentru Realitatea TV: "Dupa 1989 i-a facut pe scriitori sa stea in transee separate. A fost un boem, era considerat un mare bautor. Proza si vinul au fost marile sale pasiuni. El a rezistat mai mult decat toti colegii lui din generatia Nichita Stanescu. Fanus a reusit sa supravietuiasca, a iubit viata".

Cine a fost Fanus Neagu

Fanus Neagu, scriitor, scenarist, comentator sportiv, academician, s-a nascut la 5 aprilie 1932, in localitatea Gradistea de Sus, judetul Braila, intr-o familie de tarani. Numele sau real era Stefan Neagu.

A urmat liceul militar la Iasi, incepand din 1944, a continuat la Campulung Muscel si absolvit tot la Iasi, in 1948.

A absolvit in 1951 Scoala pedagogica nr.2 din Bucuresti si s-a inscris la Scoala de literatura Mihai Eminescu. In 1953 era profesor suplinitor de limba si literatura romana in comuna Largu din raionul Faurei, in perioada 1954-1956 a fost redactor la Scanteia Tineretului. S-a inscris in 1954 la Facultatea de Filologie din Bucuresti si in 1957 a renuntat la studii.

Debutul scriitoricesc a avut loc in 1954, cand a publicat in revista "Tanarul Scriitor" nuvela "Dusman cu lumea", debutul editorial il constituie volumul de povestiri si nuvele "Ningea in Baragan", aparut in 1959. A continuat sa publice volumele de proza scurta "Somnul de la amiaza" (1960), "Dincolo de nisipuri" (1962), "Cantonul parasit" (1964).

Primul roman publicat de Fanus Neagu a fost "Ingerul a strigat" (1968). Au urmat romanul "Frumosii nebuni ai marilor orase" (1976), nuvelele din volumul "Insomnii de matase" (1981), "Pierdut in Balcania" (1982).

A fost redactor la revistele "Luceafarul" si "Amfiteatru", a scris cronici sportive la "Romania Literara". A publicat cronicile in volumele "Cronici de carnaval" (1972), "Cronici afurisite" (1977) si, in colaborare cu scriitorul Vintila Ornaru, a scris piesa de teatru "Apostolii" (1973). A mai scris piesele "Echipa de zgomote" (1970) si "Scoica de lemn" (1978), jucata la Teatrul Nottara din Capitala in 1979, scenarii de film (Terente - regele baltilor, Casa din vis, Sosesc pasarile calatoare, Lisca, Punga cu libelule, Cantonul parasit etc.).

In 1976 a scris scenariul si a jucat in filmul "Casa de la Miezul Noptii", regizat de Gheorghe Vitanidis. In 1987, publica volumul "Intamplari aiurea si calatorii oranj", apoi romanul "Scaunul Singuratatii" (1988).

In perioada 1993-1996 a fost director al Teatrului National din Bucuresti si tot in 1993 a aparut ca actor in filmul "Crucea de piatra", realizat dupa scenariul scris de Titus Popovici si regizat de Andrei Blaier. Un an mai tarziu aparea volumul de nuvele "Dincolo de nisipuri", la Galati.

A condus saptamanalului "Tara" si cotidianul "Cronica Romana", din 2001 este membru titular al Academiei Romane. In 2004 a aparut romanul "Asfintit de Europa, Rasarit de Asie" si volumul de publicistica "Jurnal cu fata ascunsa".

Fanus Neagu era casatorit si avea o fiica, Anita Ruxandra.

Citeste si:
Câtă nevoie era de introducerea legii pentru egalitatea de gen în politică. „Republica Moldova a introdus-o din 2016. S-au cunoscut sau nu efectele?”
Câtă nevoie era de introducerea legii pentru egalitatea de gen în politică. „Republica Moldova a introdus-o din 2016. S-au cunoscut sau nu efectele?”
Senatul a adoptat luni, 23 mai, un proiect de lege prin care partidele sunt nevoite să pună pe listele de la parlamentare cel puțin o treime de candidați femei. Inițiativa a împărțit însă...
Liviu Dragnea, la un pas de interdicție pe viață în parlament. Inițiativă legislativă pentru foștii condamnați penal
Liviu Dragnea, la un pas de interdicție pe viață în parlament. Inițiativă legislativă pentru foștii condamnați penal
Persoanele care în trecut au suferit condamnări penale definitive ar putea avea interdicție în a mai candida la alegerile parlamentare decât dacă nu a intervenit o reabilitare, amnistie sau...