Proiectul de lege „Fără penali în funcții publice” a trecut de votul din Camera Deputaților încă din 2020, însă tot de atunci pare că proiectul s-a pierdut pe traseul Senatului, care este for decizional.
După ce proiectul părea că a fost uitat în sertarele comisiilor din Senat, acesta a fost pus marți, 15 martie, pe ordinea de zi a ședinței Comisiei pentru constituționalitate. Cu toate astea, ședința a fost boicotată de către senatorii puterii, care nu s-au prezentat și astfel nu s-a făcut cvorum pentru ședință. Au lipsit inclusiv senatorii AUR.
Doar aleșii USR au fost prezenți la ședința Comisiei FOTO USR
Președinta Comisiei, senatoarea USR Simona Spătaru, a acuzat coaliția de guvernare de ipocrizie.
„Vocea și voința a peste un milion de români care își doresc revizuirea Constituției pentru ca infractorii să nu mai ajungă pe fotoliile de primar, parlamentar sau președinte al României sunt blocate de actuala coaliție a penalilor, coaliția lui Arsene, a lui Șova, a lui Oprescu. Coaliția a blocat un raport pentru inițiativa «Fără penali în funcții publice», deși public a spus că nu se va opune votului în Senat. Acum se vede ipocrizia celor de la PNL-PSD-UDMR, care una zic și alta votează. Sau boicotează”, a declarat senatoarea USR Simona Spătaru.
USR a transmis miercuri că inițiativa de modificare a Constituției este blocată nejustificat la Senat, în condițiile în care termenul de adoptare a raportului în Comisia de constituționalitate și în Comisia juridică era 29 iulie 2020.
Inițiativa „Fără penali” s-a născut oficial în februarie 2018 și propune ca articolul 37 din Constituție, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conținut: „Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.
Câteva luni mai târziu, USR reușea să strângă peste un milion de semnături, pe care le-a depus la Parlament.
Încă de la depunerea semnăturilor, PSD a încercat să pună piedică acestei inițiative, afirmând că semnăturile adunate de USR nu sunt valabile. Totodată, în presă apărea informația că persoane angajate în calitate de „experți” la Camera Deputaților s-ar fi implicat în verificarea listelor cu semnături, cu toate că acest lucru nu este prevăzut de vreo lege. Mai mult, Cătălin Rădulescu, deputat PSD la acea vreme, afirma că a fost depusă o plângere la Parchetul General împotriva inițiativei „Fără penali” întrucât peste 500.000 de semnături ar fi fost falsificate de USR.
În ciuda acestor probleme, un an mai târziu, pe 9 aprilie 2019, Curtea Constituțională a României (CCR) valida constituționalitatea inițiativei. Pe 14 iulie 2020, în penultima sesiune parlamentară, inițiativa ajunge în sfârșit la votul din Camera Deputaților și trece cu 295 de voturi „pentru” și o singură abținere, urmând apoi ca legea să treacă la Senat, cameră decizională. Deși la vremea respectivă toate partidele au declarat că susțin legea, acesta a fost amânată până la următoarea sesiune parlamentară din lipsă de timp.
Pe 11 noiembrie 2021, când era programat votul final, strategia PSD a făcut ca totul să se ducă de râpă. Înainte de programarea votului, social-democrații au impus ca toate voturile să se bazeze pe prezența fizică a senatorilor, fără a se lua în considerare votul online, cu toate că pentru restul inițiativelor nu a existat această condiție. PNL, USR și UDMR nu au fost de acord, întrucât senatorii lor nu se aflau în București și nu îndeplineau astfel numărul minim de 90 de voturi.
După alegerile parlamentare, cu toate că USR și PNL dețineau o majoritate confortabilă în Senat, cele două partide au amânat votul asupra „fără penali” întrucât, conform legii, în termen de 30 de zile ar fi trebuit să aibă loc și referendumul. România se afla însă în plină pandemie, iar chemarea cetățenilor la urne ar fi putut să compromită întreaga inițiativă.
Cu toate astea, până ca inițiativa să redevină o prioritate, vechea coaliție s-a rupt iar PNL a făcut alianță cu PSD, îngropând astfel șansele acesteia de a mai ajunge pe ordinea de zi a Senatului.
Mai mult decât atât, tema a fost pe jumătate rezolvată de către un fost membru USR. Mai exact, la finalul anului trecut, parlamentul a decis ca nici o persoană condamnată pentru orice infracțiune săvârșită cu intenție să nu mai poate candida la alegerile locale și parlamentare.
Inițial, proiectul de lege prevedea interzicerea participării în alegeri a tuturor persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra minorilor (viol, pornografie, trafic, vătămări corporale grave etc.), până la reabilitare, atât în ceea ce privește administrația locală, cât și Parlamentul.
Ulterior, deputatul REPER Cătălin Teniță a venit cu un amendament-cheie care extinde interdicția de a fi ales în administrația publică către toate persoanele care „la data depunerii candidaturii au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia post condamnatorie sau dezincriminarea”.
Legea a fost promulgată pe 4 noiembrie 2022 de către preşedintele Klaus Iohannis.
Ma intreb daca fara psd, pnl, udmr, aur, etc. s-ar putea... Vezi tot