Cum a ajuns inițiativa „Fără Penali” să fie îngropată în sertarele de la Senat. Filmul evenimentelor

Pe 27 iunie 2020 proiectul de lege „Fără penali în funcții publice” trecea de votul din Camera Deputaților și urma să fie introdus „de urgență” la Senat. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, iar proiectul a ajuns să prindă praful în sertare.

Lupta anticorupție a reprezentat în perioada 2019-2020 una dintre principalele teme cu care USR reușea să crească în sondaje, în contextul numeroaselor atacuri la legile Justiției din era Dragnea.

Începuturile inițiativei

Tocmai de aceea, pe 12 februarie 2018 USR anunța că formează grupul de inițiativă „Fără penali în funcții Publice”. Pentru formarea sa s-au semnat atunci zeci de personalități din domeniul politic, cultural sau social, precum filosoful Mihai Şora, scriitorul Gabriel Liiceanu, avocatul Mihai Badea, juristul Eugen Vasiliu, pianistul Dan Grigore, activistul civic Valeriu Nicolae sau președintele Asociației Colectiv Eugen Iancu.

Scriitorul Gabriel Liiceanu își punea la acea vreme speranța în USR.

"E bine că există un partid care poate să polarizeze dorinţa şi speranţa şi disperarea unei părţi din populaţia României pentru a opri această răsturnare a lumii cu fundul în sus", afirma Liiceanu.

Inițiativa „Fără penali” propune ca articolul 37 din Constituție, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conținut: „Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.

Ulterior, USR a pornit într-o campanie de strângere de semnături, numele inițiativei devenind sinonim cu cel al partidului de opoziție, urcând atunci în sondaje pe un val de speranță din partea populației. Câteva luni mai târziu, pe 21 august 2018, deși avea nevoie doar de 500.000 de semnături pentru a depune inițiativa, USR anunța că a adunat peste un milion, din toate județe țării. La succesul inițiativei au contribuit atunci pe lângă cei 5.000 de voluntari USR din toată țara și zeci de actori români, care răspundeau la apelul făcut de Marius Manole, dar și diferiți artiști, pensionari sau bloggeri.

O lună mai târziu, pe 21 septembrie, USR mulțumea societății civile pentru implicare și depunea semnăturile în Parlament.

Primele probleme

Încă de la depunerea semnăturilor, PSD a încercat să pună piedică acestei inițiative, afirmând că semnăturile adunate de USR nu sunt valabile. Totodată, în presă apărea informația că persoane angajate în calitate de „experți” la Camera Deputaților s-ar fi implicat în verificarea listelor cu semnături, cu toate că acest lucru nu este prevăzut de vreo lege. Mai mult, Cătălin Rădulescu, deputat PSD la acea vreme, afirma că a fost depusă o plângere la Parchetul General împotriva inițiativei „Fără penali” întrucât peste 500.000 de semnături ar fi fost falsificate de USR.

În ciuda acestor probleme, un an mai târziu, pe 9 aprilie 2019, Curtea Constituțională a României (CCR) valida constituționalitatea inițiativei. Pe 27 mai 2019 liderul PSD de atunci Liviu Dragnea era condamnat definitiv la trei ani și jumătate de închisoare, provocând haos dar și numeroase schimbări de atitudine în partid. Tocmai de aceea, deși deținea în continuare majoritate parlamentară, PSD a introdus la vot inițiativa „Fără penali” pe 14 iulie 2020, în penultima sesiune parlamentară.

Propunerea a trecut atunci fără probleme după ce s-au înregistrat 295 de voturi „pentru” și o singură abținere și urma să meargă la Senat, cameră decizională. Legea se bucura atunci de susținere din partea tuturor partidelor, însă mai avea de așteptat până la următoarea sesiune din toamnă pentru a intra la votul final.

Unde s-a împotmolit legea

Deși exista optimism că legea va trece de ultimul vot, pandemia, calculele politice și alegerile parlamentare au schimbat toate planurile.

Pe 11 noiembrie 2021, când era programat votul final, deși toate partidele afirmau inițial că sunt de acord să voteze „pentru”, strategia PSD a făcut ca totul să se ducă de râpă. Înainte de programarea votului, social-democrații au impus ca toate voturile să se bazeze pe prezența fizică a senatorilor, fără a se lua în considerare votul online, cu toate că pentru restul inițiativelor nu a existat această condiție. PNL, USR și UDMR nu au fost de acord, întrucât senatorii lor nu se aflau în București și nu îndeplineau astfel numărul minim de 90 de voturi.

În cele din urmă, USR și PNL nu și-au mai trimis senatorii în sală, neîndeplinindu-se astfel cvorum pentru ședința de plen. „Asta e o fanfaronadă”, afirma atunci liderul senatorilor PSD Radu Oprea, care adăuga că social-democrații ar fi votat pentru „fără penali”.

PNL a avut un motiv în plus atunci să blocheze ședința Senatului, întrucât, pe ordinea de zi se afla și reexaminarea formulată de președintele Klaus Iohannis asupra unui proiect care dă dreptul Parlamentului să stabilească data alegerilor, și pe care PSD o voia respinsă.

În ciuda insistențelor USR, care plănuia ca referendumul pentru „fără penali” să aibă loc odată cu alegerile parlamentare, bucurându-se astfel de un impuls în plus la vot, votul nu a mai avut loc.

Proiectul a fost uitat

După alegerile parlamentare, cu toate că USR și PNL dețineau o majoritate confortabilă în Senat, cele două partide au amânat votul asupra „fără penali” întrucât, conform legii, în termen de 30 de zile ar fi trebuit să aibă loc și referendumul. România se afla însă în plină pandemie, iar chemarea cetățenilor la urne ar fi putut să compromită întreaga inițiativă.

„Așteptăm să treacă perioada cu pandemia, tocmai pentru că nu vrem să facem acum un referendum când situația de sănătate publică e așa cum este. Dacă mâine am vota-o în Senat, în 30 de zile facem referendumul (…) Dar nu e cazul să facem referendumul acum din cauza pandemiei. Suntem perfect responsabili, nu vrem să scoatem oamenii la un referendum acum în pandemie doar din orgoliul că rezolvăm repede acest subiect. Îl vom rezolva imediat ce trece pandemia şi revenim la o societate care iese cu încredere din casă. Vom organiza referendumul, apare în Constituţie”, afirma Dan Barna pe 28 decembrie 2020.

Câteva luni mai târziu, pe 28 august 2021, aceeași teamă a pandemiei oprea coaliția PNL-USR-UDMR în a supune la vot „fără penali”. Dacian Cioloș afirma atunci într-un interviu că legea rămâne un „obiectiv esențial” însă nu vrea să riște din cauza pandemiei. Într-un raport după primele luni la guvernare, USR PLUS susținea că se va „angaja ferm” asupra inițiativei „în primele trei luni după încetarea epidemiei de Covid-19”.

Ciolacu a devenit cel mai mare susținător

În timp ce USR începea să vorbească din ce în ce mai puțin în spațiul public despre această inițiativă, subiectul a fost dezgropat de către liderul PSD Marcel Ciolacu.

Pe 30 august 2021, în contextul informațiilor care apăreau în presă cu presupusul dosar penal al premierului de atunci, Florin Cîțu, după ce a fost prins în perioada studenției că a condus băut, Marcel Ciolacu a cerut ca „Fără penali în funcții publice” să fie introdusă de urgență pe ordinea de zi a Senatului.

„În această sesiune, voi cere ca prioritate zero la Senatul României – camera decizională – să fie introdus pe ordinea de zi proiectul de lege „Fără penali în funcţii publice”, astfel încât, după promulgarea legii, domnul prim-ministru penal, condamnat, să organizeze referendumul prin care românii să se exprime dacă doresc sau nu penali în funcţii publice. Eu sunt ferm convins că românii, peste 90%, nu doresc penali în nicio funcţie publică”, afirma liderul PSD.

Timp de mai bine de un an această discuție a fost îngropată până ce, pe 8 iunie 2022, același Ciolacu reamintea de ea. „Ținând cont că nu mai există pandemia, din punctul meu de vedere nu este nicio problemă să organizăm acest referendum. În momentul în care va intra pe ordinea de zi (a Senatului – n.red.), decizie pe care o iau comitetul liderilor, o să-i recomand liderului PSD să susțină introducerea pe OZ, va merge la vot și în 30 de zile Guvernul va fi obligat să voteze”, a declarat Marcel Ciolacu.

Întrebat însă de ce a tergiversat până acum votul din Senat, Ciolacu a evitat să dea un răspuns clar și a susținut că deputații PSD, când au fost conduși de el în legislatura trecută, au votat „pentru” la această inițiativă”.

Liderul USR, după trimiterea în judecată a lui Clotilde Armand: ”Sunt nişte dosare fake, hărţuieli politice”

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a reacţionat după Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi a afirmat că...

Constatări grave ale SUA cu privire la corupția din România. Explicația puterii și acuzațiile opoziției: „Au creat o mașinărie care funcționează ca unsă!”

Raportul Departamentului de Stat (DOS) al Statelor Unite ale Americii (SUA) pentru anul 2023, în legătură cu România, a relevat o mulțime de informații grave referitoare la corupția...